RSS
Prima Pagina
Contact
Harta
 
 
Prima / Proiecte IPP / Evenimente la proiectul recomandările CC / Prezentarea publică a studiului „Raporturile dintre Curtea de Conturi şi autorităţile administraţiei publice centrale”
Prezentarea publică a studiului „Raporturile dintre Curtea de Conturi şi autorităţile administraţiei publice centrale”
13.12.2013, 09:17
Text:
Tipar

Chişinău, 5 decembrie. Utilizarea banilor publici va fi eficientizată, atunci când Guvernul va urmări ca autorităţile administraţiei publice centrale să îndeplinească recomandările rapoartele de audit ale Curţii de Conturi, susţine StudiulRaporturile dintre Curtea de Conturi a Republicii Moldova şi autorităţile administraţiei publice centrale”, prezentat joi, 5 decembrie, de către Institutul de Politici Publice în cadrul unui eveniment public.

 

Studiul constată că „deşi legea obligă entităţile auditate să execute hotărârile Curţii de Conturi, statistica atestă că mai mult de 50% din cerinţele şi recomandările CCRM nu sunt executate”.

 

Autorul studiului, expertul în administraţie publică Sergiu Tatarov, a identificat factorii care influenţează negativ gradul de executare a cerinţelor şi de implementare a recomandărilor Curţii de către administraţia centrală. Printre aceştia se numără:

 

factorii aferenţi Curţii de Conturi:

-        calitatea cerinţelor şi recomandărilor formulate de către auditorii Curţii de Conturi, în special, aspectul general al recomandării,

-        adresarea incorectă în unele cazuri,

-        complexitatea cerinţei sau recomandării,

-        termene de implementare puţin realiste;

 

factorii aferenţi administraţiei publice centrale:

-        auditul intern puţin performant,

-        disciplina executorie în reacţionarea la recomandările din rapoartele CCRM,

-        lipsa la nivel de Guvern a sistemului instituţionalizat de monitorizare continuă şi/sau ad-hoc a implementării hotărârilor CCRM,

-        existenţa practicilor eterogene în cadrul diferitor APC privind tratarea hotărârilor CCRM.

 

În opinia autorului, pentru îmbunătăţirea colaborării dintre Curte şi Guvern, respectiv pentru sporirea numărului de recomandări implementare, e nevoie de făcut unele schimbări atât de ordin legislativ şi instituţional, cât şi funcţional.

 

Perfecţionarea cadrului legislativ-normativ:

-          modificarea şi completarea cadrului legal (pentru detalii a se vedea Anexa la Studiu), în special:

a)      Legea nr.64 din 31.05.1990 cu privire la Guvern şi Legii nr.98 din 04.05.2012 privind administraţia publică centrală de specialitate în vederea instituirii mecanismului administrativ privind supravegherea îndeplinirii de către APC a recomandărilor şi cerinţelor expuse în rapoartele de audit adoptate de Curtea de Conturi;

b)      Legea nr.261 din 05.12.2008 cu privire la Curtea de Conturi în vederea clarificării împuternicirilor acesteia în situaţiile când entităţile auditate încalcă legislaţia, deoarece sintagma din art.36 alin.(2)Curtea de Conturi va sesiza organele ierarhic superioare şi alte organe competente.” este destul de nelămurită la care organe competente şi în care cazuri de încălcare a legislaţiei CCRM apelează;

c)      Codului Contravenţional[1]:

-        cu o contravenţie nouă ce ţine de neexecutarea recomandărilor, cerinţelor sau altor prescripţii prevăzute în rapoartele de audit şi/sau în hotărârile CCRM;

-        pentru abilitarea CCRM cu funcţie de constatare a neexecutării de către entităţile auditate a recomandărilor şi cerinţelor din rapoartele de audit, după epuizarea procedurii prealabile;

d)     reglementarea prin lege a modului de raportare de entităţile auditate privind executarea cerinţelor şi implementarea recomandărilor CCRM, reglementare care, în prezent, lipseşte;

e)      modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.201 din 11.03.2009 „Privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public”, în special, a Regulamentului „Cu privire la evaluarea performanţelor profesionale ale funcţionarului public”, Anexa nr.8 la Hotărârea Guvernului nr.201 din 11.03.2009. Astfel, evaluarea performanţei profesionale a funcţionarului public responsabil de executare/organizarea executării cerinţelor şi recomandărilor CCRM urmează să fie coroborată cu îndeplinirea obiectivelor aferente recomandărilor şi cerinţelor CCRM;

f)       modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.94 din 01.02.2013 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la evaluarea performanţei colective” în sensul condiţionării mărimii sporului de performanţă la salarii prin realizarea de către autoritatea publică sau subdiviziunea respectivă a obiectivelor aferente recomandărilor şi cerinţelor CCRM.

 

Acţiuni instituţionale:

a)    desemnarea în cadrul fiecărei APC a persoanei şi/sau a subdiviziunii interne responsabile de executarea cerinţelor şi recomandărilor CCRM (cu completarea respectivă a fişei postului şi/sau a regulamentului subdiviziunii). Desemnarea nu trebuie să fie una formală. În acest sens, este recomandabilă elaborarea de Cancelaria de Stat a unei indicaţii a Prim-ministrului Republicii Moldova pentru APC;

b)   Includerea în planurile trimestriale de lucru ale Guvernului a chestiunilor privind executarea de APC a hotărârilor CCRM pentru a fi examinate în şedinţele Executivului central;

c)    abilitarea unei subdiviziuni autonome în cadrul Cancelariei de Stat cu atribuţie de monitorizare a executării de APC a Hotărârilor CCRM. În acest sens, este recomandabilă modificarea regulamentului subdiviziunii respective şi completarea Regulamentului Cancelariei de Stat.

d)   instituirea în cadrul Secretariatului Parlamentului a unei structuri (spre exemplu subcomisie) care ar conlucra cotidian cu auditorii CCRM în vederea asigurării bunei implementări de APC a recomandărilor CCRM.

 

Acţiuni de procedură în cadrul etapelor de planificare/aplicare ale procedurilor de audit, de raportare şi monitorizare:

a)    formularea unor recomandări ale CCRM în adresa Guvernului, şi nu a ministerului auditat în cazurile când implementarea recomandărilor CCRM se referă la remedierea problemelor interminsteriale şi a celor care necesită surse financiare suplimentare;

b)   discutarea executării cerinţelor şi implementării recomandărilor CCRM la Colegiul APC, ceea ce va contribui la o mai bună conştientizare şi implementare;

c)    amplificarea rolului Consiliului consultativ de pe lângă CCRM, care poate aborda probleme şi sugera soluţii la capitolul calitatea şi eficienţa cerinţelor şi recomandărilor CCRM şi executarea şi implementarea acestora;

d)   estimarea în bugetul pentru anul viitor de către APC auditate a sumelor necesare pentru implementarea Hotărârilor CCRM. În acest sens, se va conlucra cu Ministerul Finanţelor şi Ministerul Economiei;

e)    instituţionalizarea sistemului privind persoanele „afiliate” domeniului de activitate a APC-lui concret („curator“ al APC) din partea CCRM. Această persoană cunoaşte mai bine specificul activităţilor ministerului şi va asigura o legătură mai viabilă între APC şi CCRM la etapele de planificare şi aplicare a procedurilor de audit.

 

Diseminarea experienţei şi bunelor practici internaţionale:

a)    Examinarea posibilităţilor de promovări/mediatizări/traninguri în APC cu implicarea CCRM şi a experţilor străini cu care CCRM conlucrează, în special, a reprezentanţilor Oficiului Naţional de Audit al Suediei, Cehiei, celor ai INTOSAI şi EUROSAI. În acest sens, este necesară planificarea în bugetul APC şi CCRM a mijloacelor financiare destinate organizării meselor rotunde, atelierelor de lucru, etc., în scopul identificării soluţiilor de:

-          ridicare a eficienţei administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice de   entităţi, inclusiv de cele auditate;

-          îmbunătăţirea administrării patrimoniului public;

-          conlucrarea reprezentanţilor APC şi CCRM;

-          reforma managementului finanţelor publice şi evaluarea impactului obţinut;

-          îmbunătăţirea legislaţiei în vigoare şi politicilor referitor la gestiunea banilor publici;

-          identificarea punctelor slabe instituţionale şi împărtăşirea bunelor practici;

-          consolidarea sistemului de control şi audit intern în APC;

-          sporirea calităţii serviciilor prestate populaţiei;

-          altele

b)   implicarea mai insistentă a organelor de lucru ale Parlamentului, în special, comisiei permanente corespunzătoare profilului APC-lui respectiv în procesul de monitorizare a executării cerinţelor şi implementării recomandărilor CCRM.

 



[1] De altfel, proiectul de modificare şi completare în acest sens a Codului Contravenţional şi a Codului Penal se află în Parlament la Comisia permanentă de profil de la începutul anului 2013.


 

 
Plaseaza articolul in:
google Delicious Digg Yahoo Twitter Netvibes linkedin
 
Prima / Proiecte IPP / Evenimente la proiectul recomandările CC / Prezentarea publică a studiului „Raporturile dintre Curtea de Conturi şi autorităţile administraţiei publice centrale”
 
Sus
Actualizat: 10.07.2017   //  Vizitatori: 1226699
Institutul de Politici Publice Prima ipp@ipp.md Contact Harta
Publicaţii   /   Anunţuri   /   Evenimente   /   Referinţe utile
Tel. (+373 22) 27 67 85, 27 67 86 / Fax. (+373 22) 27 67 86
Creat de Trimaran