RSS
Prima Pagina
Contact
Harta
 
 
Prima / Publicaţii / Moldova şi UE / Republica Moldova si Comunitatea Economica Euro-Asiatica
Republica Moldova si Comunitatea Economica Euro-Asiatica
26.03.2003, 00:00 Valeriu Gheorghiu
Text:
Tipar

Dupa o perioada mai lunga de tacere, iarasi au aparut comunicari in presa despre inviorarea activitatilor in cadrul Comunitatii Economice Euro-Asiatice (CEEA). In Republica Moldova, in afara ziarului "Comunistul" [1], alte publicatii practic nu au abordat aceasta tema. In cele ce urmeaza se incearca o scurta analiza a scopurilor crearii acestei structuri (despre o activitate inca nu este vorba) si a eventualelor interese ale Moldovei de participare la activitatile CEEA.

Acordul de instituire a Comunitatii Economice Euro-Asiatice a fost semnat la Astana (Kazahstan), la 10 octombrie 2000. Membrii CEEA sunt Federatia Rusa, Belarusi, Kazahstan, Kirgizstan si Tadjikistan. La 5 aprilie 2002 Republicii Moldova i-a fost acordat, ca si Ukrainei, statutul de observator. CEEA este succesoarea Uniunii Vamale Euroasiatice, care a fost creata de aceleasi state membre, dar care n-a devenit functionala din cauza divergentelor existente intre membrii constituanti.

In declaratia sefilor celor cinci state membre ale CEEA [2] sunt formulate urmatoarele obiective :

a) in domeniul comertului extern si al politicii vamale:
- finalizarea elaborarii regimului de comert liber, crearea unui singur tarif vamal si a unui sistem unic de masuri de reglementari netarifare;
- introducerea unui sistem coordonat de regimuri preferentiale;
- stabilirea unor reglementari comune de comert cu bunuri si servicii si de acces al lor pe pietele interne;
- elaborarea unei pozitii coordonate a statelor-membre in relatiile cu OMC si alte organizatii economice internationale;
- introducerea unui regulament unic de reglementare valutara si control valutar;
- crearea unui mecanism eficient de functionare a relatiilor de achitare si de plata;
- crearea unui sistem unificat de reglementare valutara, in cadrul caruia functioneaza reglementari unificate de proceduri vamale si control vamal, se aplica regimuri vamale unice;
- asigurarea securitatii economice la frontierele externe ale Comunitatii, combaterea contrabandei si a altor feluri de incalcari vamale;
- consolidarea si amenajarea frontierelor externe ale Comunitatii.
b) in domeniul politicii economice:
- promovarea reformei structurale coordonate a economiilor;
- elaborarea si realizarea programelor comune ale dezvoltarii social-economice;
- crearea unui sistem comun de plati;
- asigurarea interactiunii sistemelor financiar-valutare;
- crearea conditiilor egale pentru activitatea de producere si de antreprenoriat;
- crearea pietei comune a serviciilor de transport si a sistemului unic de transport;
- crearea pietei comune energetice;
- efectuarea cercetarilor si elaborarilor comune in domeniile prioritare ale stiintei si tehnologiei;
- crearea conditiilor egale pentru accesul investitiilor straine pe pietele Partilor;
- crearea unui sistem unificat de reglementari juridice, de creare si activitate a grupurilor financiar-industriale pe baza bilaterala si multilaterala.

c) in domeniul social-umanitar:
- armonizarea sistemelor nationale de educatie, dezvoltare a stiintei si culturii;
- armonizarea sistemelor nationale de asigurare a standardelor sociale minime;
- oferirea cetatenilor statelor membre ale Comunitatii a drepturilor egale la educatie si asistenta medicala pe intreg teritoriul ei.

d) in domeniul legislativ:
- apropierea si armonizarea legislatiei nationale;
- crearea mecanismului de coordonare a adoptarii de catre statele membre a actelor nationale legislative si a altor acte normative de drept in problemele ce au tangenta cu obligatiunile Partilor in cadrul CEEA;
- sincronizarea termenilor de indeplinire a procedurilor interne cu privire la acordurile, incheiate in cadrul CEEA;
- asigurarea interactiunii sistemelor legislative ale statelor membre in scopul crearii spatiului de drept comun in cadrul Comunitatii.


Obiectivele formulate, precum si institutiile enumerate in Acordul de instituire a CEEA indica asupra intentiei fondatorilor Comunitatii de a crea o structura de integrare economica similara cu Comunitatile Economice Europene.

Insa analiza atenta a obiectivelor CEEA arata ca in majoritatea cazurilor formularile sunt destul de vagi. De exemplu, se propune finalizarea elaborarii regimului de comert liber, crearea unui singur tarif vamal si unui sistem unic de masuri de reglementari netarifare, dar nu si implementarea lor, cu stabilirea termenilor concreti, asa cum se procedeaza in UE. O astfel de modalitate de a formula obiectivele poate fi tratata ca lipsa de competenta a functionarilor care au elaborat documentul (ceea ce este putin probabil, judecind dupa alte documente ale CEEA), sau mai degraba ca pastrarea unei eventuale marge de manevre.

Un alt moment, care atrage atentia este ca participarea la CEEA, care se vrea o structura de colaborare economica, implica colaborarea in domeniul consolidarii si amenajarii frontierelor externe ale Comunitatii. In acest scop, care formulat mai direct inseamna controlul comun asupra frontierelor externe, se instituie colaborarea trupelor de graniceri, serviciilor de securitate si vamale etc. Aceasta dimensiune de colaborare in domeniul securitatii militare, apare din motivatia "asigurarii securitatii economice la frontierele externe ale Comunitatii". O astfel de motivatie nu este corecta, fiindca prin asigurarea securitatii economice se intelege nu stoparea contrabandei, dar practic toata activitatea economica interna si externa a unei tari.

Se cunoaste faptul, ca pina in prezent s-au afirmat doua directii principale in abordarea fenomenului de securitate economica - cea anglo-americana si cea asiatica. In conceptul anglo-american scopul fundamental al sistemului economic este sa asigure standarde inalte de viata pentru cetatenii tarii. In viziunea asiatica securitatea economica inseamna in primul rand cresterea puterii economice nationale pe plan extern. Indiferent de viziuni, este lipsita de sens, ba chiar si imposibila, abordarea dimensiunii economice a securitatii nationale separat de cea politica, militara, informationala etc.

In aceasta ordine de idei, in sens larg, prin securitate economica nationala a Republicii Moldova se are in vedere situatia in care nu exista bariere interne sau externe pentru asigurarea intereselor nationale in domeniul economic. Pentru securitatea economica nationala este important ca cetatenii, firmele private si societatea civila in ansamblu sa inteleaga si sa sustina interesele economice nationale, precum si politicile economice, financiare, fiscale, bancare, monetare, comerciale, investitionale etc. In acelasi timp, promovarea de catre institutiile abilitate a unor politici sau modele rationale si efective de utilizare a resurselor economice nu trebuie sa contravina principiilor de libera initiativa si concurenta, de intangibilitate si inalienabilitate a proprietatii private si nu presupune implicarea statului in domeniile in care mecanismele de piata pot functiona mai eficient in absenta ingerintelor guvernamentale [3].

Revenind la frontierele CEEA, este greu de presupus ca, de exemplu, Tadjikistanul va participa la consolidarea frontierelor Rusiei, mult mai probabil ca situatia va fi (asa cum si este in prezent) inversa. Este semnificativ faptul, ca primul document adoptat de CEEA, care nu s-a referit la crearea, statutul, simbolica etc. Comunitatii, a fost Acordul despre interactiunea informationala a statelor membre ale CEEA in problemele de frontiera (14 septembrie 2001).

Este o lipsa de claritate si in obiectivul elaborarii unei pozitii coordonate a statelor-membre in relatiile cu OMC si alte organizatii economice internationale.

Concluzia generala care poate fi facuta dupa analiza obiectivelor Comunitatii, este ca formularile folosite, fiind destul de vagi, pot fi concretizate ulterior si obiectivele initiale pot sa fie modificate.

Institutiile CEEA si procedura adoptarii deciziilor

Institutiile CEEA au fost create in baza institutiilor similare care au existat in Uniunea Vamala Euroasiatica. Conform art.3 al Acordului de instituire a CEEA, in cadrul Comunitatii functioneaza:

Consiliul Interstatal;
Comitetul Integrational;
Adunarea Interparlamentara;
Judecatoria Comunitatii.

Presedintia Consiliului Interstatal si al Comitetului Integrational se detine de reprezentantii fiecarui stat membru prin rotatie, in ordinea alfabetului limbii ruse, pe durata unui an. Consiliul Interstatal este organul suprem al CEEA, care este compus din sefii de stat si de guvern ai tarilor membre, ia in dezbatere problemele principiale de interes comun al statelor participante, determina strategia, directiile si perspectivele integrarii si adopta decizii cu privire la realizarea scopurilor si solutionarea problemelor CEEA. Deciziile Consiliului Interstatal se adopta prin consens (in afara de deciziile cu privire la sistarea temporara sau permanenta a calitatii de membru, cind decizia se adopta pe baza principiului "consens minus votul Partii Contractuale cointeresate").

Consiliul Integrational este organul de conducere permanent al CEEA, care conform functiilor sale este un organ superior executiv si de coordonare. Deciziile in Consiliul Integrational se adopta prin 2/3 din numarul total de voturi, care se repartizeaza conform contributiilor la bugetul Comunitatii, si anume:
Republica Belarusi - 20 voturi;
Republica Kazahstan - 20 voturi;
Republica Kirgiza - 10 voturi;
Federatia Rusa - 40 voturi;
Republica Tadjikistan - 10 voturi.

Daca pentru adoptarea unei decizii au votat 4 membri ai CEEA, dar numarul de voturi acumulate a fost mai mic de 2/3, decizia asupra problemei in cauza se ia de catre Consiliul Interstatal. Deciziilor institutiilor CEEA se executa prin adoptarea actelor necesare normative nationale, in conformitate cu legislatia nationala. Daca datoria uneia din parti fata de bugetul CEEA depaseste suma echivalenta cotizatiei ei nationale, prin decizia Consiliului Interstatal Partea respectiva poate fi lipsita de dreptul de vot pina la stingerea totala a datoriei. In acest caz, voturile ce-i apartin se repartizeaza intre celelalte Parti Contractante proportional contributiilor lor la bugetul Comunitatii. Deciziile in Consiliul Interstatal se adopta prin consens. Insa tot ce se discuta aici este pregatit si propus de Comitetul Integrational, in care Rusia poate pactic oricind sa mizeze pe voturile Belarusiei si ale Tadjikistanului.

Un alt moment este ca, spre deosebire de CSI, toate statele membre ale CEEA trebuie sa participe la cooperarea in toate domeniile, iar executarea deciziilor este obligatorie.

Interesele statelor participante

Pentru Federatia Rusa considerentele economice probabil ca sunt sunt trecute pe planul doi, deoarece Rusia, inspiratorul si motorul acestei initiative nu are absolut nici un castig economic din constituirea unei zone de liber schimb in spatiul CSI. Aceasta opinie este impartasita si de unii economisti cu renume rusi, printre care si Gavril Popov. In primul rand, numai 20% din comertul extern al Rusiei depinde de pietele tarilor din CSI, Moscova fiind si ea orientata spre pietele occidentale, mai stabile, mai solvabile si cu un potential mai mare. In al doilea rind, la crearea zonei de liber schimb Rusia ar trebui sa accepte principiul impozitarii la destinatie a marfurilor exportate, ceea ce, corelat cu exportul agentilor energetici, pentru ea ar insemna pierderi bugetare uriase.

Cit priveste alte interese, s-ar putea presupune ca CEEA a fost creata pentru a spori potentialul de negociere al Rusiei si Kazahstanului in relatiile cu OMC. Moscova doreste ca tarile din CEEA, care, cu exceptia Kirgizstanului, nu sunt membre ale OMC, sa adere la aceasta organizatie in grup, procedeu care ar trebui sa sporeasca autoritatea Rusiei, pentru ca in acest fel ea sa obtina pentru sine conditii cit mai favorabile la admitere. Nu e de mirare ca una dintre deciziile luate la ultimul summit al CEEA a fost ca tarile sa negocieze aderarea la OMC pornind de la conditia ca OMC este pregatita sa accepte aderarea Rusiei.

Expertii mai considera, ca grupind tarile din Asia Mijlocie in jurul unei initiative care in aparenta este prioritar economica, Rusia i-si realizeaza propriile interese de securitate in eventualitatea unei escaladari a conflictelor din Afganistan, Tadjikistan, Pakistan si India. De asemenea, CEEA poate fi menita sa diminuieze ponderea pe care ar putea-o avea GUUAM, privita de Moscova ca aranjament antirusesc dominat de Ucraina. Aderarea Ucrainei la CEEA, care de altfel si ea dispune de un statut de observator, ar insemna sfarsitul GUUAM ca structura economica regionala necontrolata de Moscova. Nu poate fi exclus nici faptul, ca Rusia, dupa ce si-a pierdut influienta in Azerbaidjan si Georgia, care sunt interesate de magistrala sudica Bacu-Tbilisi-Ceyhan, Rusia doreste cu orice pret sa pastreze macar controlul asupra exporturilor de pe litoralul estic si nordic al Marii Caspice [4].

Un alt moment de care trebuie tinut cont este ca pe fundalul instabilitatii social-politice, economiile CSI trec printr-o criza structurala care nu poate fi camu-flata nici de recenta crestere economica, datorata in principal unor factori exo-geni favorabili. Desi adeptii CSI declara ca prin intermediul structurilor comunitare, interesele republicilor ex-sovietice se constituie intr-un singur vector economic extern, care le-ar facilita accesul la pietele extra-comunitare, in realitate, prioritatile lor geoeconomice nu sunt nici pe de parte similare. Poate fi invocat cazul Rusiei, Azerbaidjanului si Turkmenistanului, interesele carora se ciocnesc in problema hidrocarburilor caspice. Un alt exemplu este industria Armeniei, in intregime dependenta de importul resurselor energetice si periclitata de blocada impusa de Azerbaidjan. Colaborarea economica dintre Kirgizstan, Uzbekistan si Tadjikistan este subminata de conflictul latent asupra vaii Fergana. Cea mai importanta problema in Belarusi este pastrarea proprietatii de stat in economie, pe cind in Kazahstan, din contra, majoritatea intreprinderilor se privatizeaza, in mare parte de catre companii straine. Aceasta stare a lucrurilor, si anume o evidenta lipsa de progrese, a fost mentionata si in cadul celei de-a sasea reuniuni a Comitetului Interstatal al CEEA, care s-a desfasurat recent la Moscova [5]. Sefii de state, participanti la reuniune, au recunoscut, ca practic nu este nici o evolutie in crearea spatiului economic unic, din motiv ca fiecare stat membru activeaza conform regulilor proprii.

In afara de interesele mai mult politice ale Rusiei, s-ar putea formula citeva interese ale altor state membre ale CEEA:
Belarusi - izolarea internationala face aceasta tara activa in orice structuri internationale, unde este acceptata; in cadrul CEEA Belarusi poate juca un rol important pentru Rusia, sprijinind-o la luarea deciziilor;
Kazahstan - aceasta tara pretinde la rolul de lider regional, similar cu cel al Ukrainei, dar fara a promova o politica care nu coincide cu cea ruseasca, iar presedintele Nazarbaev continua sa lanseze initiative de creare a uniunilor de integrare economica dupa modelul UE, dar in arealul CSI;
Kirgizstan, Tadjikistan - ambele tari nu pot sa-si asigure de sine statator stabilitatea politica si economica, si conteaza atit pe ajutorul Rusiei, cit si pe participarea in diferite structuri regionale de cooperare.
De asemenea, cele trei tari ale Asiei Centrale nu prea au acces la infrastructura europeana, decit pe traseul Rusia - Belarusi.

Pozitia Ukrainei

Recent presedintele ukrainean a declarat ca Ukraina nu va deveni membru al CEEA anume din considerente economice. In opinia ukrainenilor intrarea tarii lor in CEEA ar putea fi considerata rezonabila doar in cazul in care Rusia ar aplica preturile sale interne, in special la agentii energetici, pe piata intregii comunitati euroasiatice. Dar din moment ce Rusia continua sa aiba citeva categorii de preturi - pentru piata interna, pentru "tari-prietene" si pentru restul lumii, el nu vede cum ar putea fi creata o uniune vamal si economica.

Presedintele ukrainean a mai mentionat ca Ukraina nu este interesata de CEEA nici din motive politice, amintind ca tara sa a facut in iunie o cerere de asociere la Uniunea Europeana. Se pare ca aceasta optiune este sprijinita de reorientarea si diversificarea schimburilor comercial-economice ale Ukrainei. Astfel, volumul exportului din Ukraina in tarile CSI a scazut de la 53% in 1995, pina la 27% in 2001, iar cea a importurilor de la 65% la 54%. Desi Ukraina a semnat inca in 1994 un acord bilateral de liberalizare a comertului cu Rusia, acesta pana in prezent nu a intrat in vigoare. Un alt moment pe care l-au subliniat ukrainenii este acela ca Ukraina se arata interesata mai mult de OMC decit de CEEA.

Eventuale interese ale Republicii Moldova de a adera la CEEA
Acestea ar putea fi :
- consolidarea pozitiilor pe pietele de est, in special pe pietele statelor membre ale CEEA, unde cota-parte a produselor moldovenesti se micsoreaza;
- accesul stabil la resursele energetice relativ ieftine si materia prima provenite din statele CEEA;
- atragerea investitorilor de capital din tarile CEEA, mai adaptati decit cei occidentali la activitatea in cadrul climatului investitional cu riscuri sporite;
- dorintia de a nu ramine in afara proceselor "reale" de integrare in spatiul CSI, in conditiile cind devine tot mai evident esecul integrarii in Comunitatea Statelor Independente.

Dar aceste interese trebuiesc privite luind in considerare urmatoarele.
Republica Moldova are acorduri de liber schimb (ALS) cu toate statele membre ale CEEA, dar aceste acorduri n-au avut la baza prevederile OMC. Mai mult ca atit, Rusia si Ukraina incalca ALS cu Moldova, introducind unilateral exceptari din regimul de liber schimb pentru unele bunuri de importanta deosebita (zahar, produse animaliere, de tutungerie, bauturi alcoolice). Fiind membra a OMC, Republica Moldova este obligata sa respecte prevederile Organizatiei in diverse domenii, inclusiv in politica comerciala si cea fiscala, precum si cu privire la activitatea uniunilor vamale. Dintre statele CEEA doar Kirgizstanul este membru al OMC, si este putin probabil ca celelalte 4 (mai ales Federatia Rusa) se vor ralia la standardele aplicate de Kirgizstan, si nu invers.

In prezent cam 70-75 % din numarul de linii tarifare din cadrul CEEA sunt armonizate, tinind cont de tarifele aplicate in Federatia Rusa. Aceasta inseamna, ca in cazul crearii uniunii vamale Kirgizstanul va trebui sa renegocieze tarifele cu toate tarile membre ale OMC (mai mult de 140 de tari). Este o problema tehnica, care chiar daca va fi solutionata, va necesita mai multi ani [6].

Daca Republica Moldova va deveni membru al UEEA, ea va trebui sa urmeze aceeasi procedura ca si Kirgizstanul. Chiar daca statele membre ale OMC vor accepta acest lucru (Acordul de aderare a Republicii Moldova a fost ratificat deja), tara se va intoarce peste citiva ani la situatia in care se afla la momentul de preaderare. Urmarile vor fi negative, atit de ordin economic, cit si politic. Republica Moldova va pierde credibilitatea ca partener in relatiile internationale economice, va fi exclusa din procesul de globalizare, investitorii straini, si asa putini, vor privi cu si mai multa neincredere posibilitatea de a promova activitatea comercial-economica cu partenerii din Republica Moldova.

Trebuie sa nu uitam ca Republica Moldova este membra a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-est, calitate de importanta strategica pentru viitoarea integrare a Moldovei in Uniunea Europeana. In aceasta pozitie, Republica Moldova a inceput negocierea si semnarea ALS cu tarile Europei de Sud-est, fiind recent semnat acordul cu Bosnia-Hertegovina, iar cu Romania un astfel de ALS exista de mai mult timp. Acordurile respective se bazeaza pe principiile OMC, iar volumul schimburilor comerciale cu aceste state depaseste cu mult schimburile comerciale cu tarile asiatice ale CEEA (cu Romania - 7 % din volumul total, pe cind cu Kazahstan, Kirgizstan, Tadjikistan, Turkmenistan si Uzbekistan - 0.93 %).

Republica Moldova a aderat si la Memorandumul de Facilitare si Liberalizare a Comertului in Europa de Sud-est, activitatile in cadrul caruia sunt finantate de Banca Mondiala. De asemenea, Republica Moldova primeste la momentul actual asistenta din partea Uniunii Europene si a SUA in elaborarea regulilor proprii de origine, armonizate cu cele europene.

Mai este si alt moment, care este deseori invocat de unii analisti - necesitatea integrarii in CSI, iar acum si CEEA, este dictata de structura economica specifica si de relatiile comerciale cu partenerii din spatiul post-sovietic. Insa exista exemplul Tarilor Baltice, care si-au asumat in mod plenar si decisiv vectori de integrare europeana, si exact peste un an vor deveni membri plenari ai UE. Desi in perioada sovietica aceste foste republici sovietice erau mult mai integrate economic si comercial cu Rusia, in comparatie cu Moldova, balticii au refuzat sa adere la CSI, demonstrind in prezent succese economice notorii avand in acelasi timp ?unda verde" din partea Uniunii Europene [7]. Nici teza mentinerii pozitiilor pe pietele din Est nu este credibila. Aceste pozitii ar putea si trebuiesc numaidecit pastrate, si extinse si aprofundate pe baza acordurilor bilaterale. In aceeasi ordine de idei, mentionam ca CEEA exista deja de aproape trei ani (iar daca vom lua in considerare "cealalta viata" a CEEA, sub forma de uniune vamala - mult mai mult), dar inca n-a inceput sa functioneze. CEEA risca sa repete soarta CSI, majoritatea acordurilor caruia nu sunt in vigoare, sau nu sunt implementate. Un exemplu contrar este Pactul de Stabilitate, activitatea caruia a inceput imediat dupa lansarea lui.

Concluzii

1. Datele statistice arata, ca cu exceptia pietelor din Rusia si Belarusi, nici pe timpurile sovietice, nici in perioada dupa declararea independentei exporturile Moldovei pe pietele Asiei Centrale n-au avut o nici pondere in volumul total al comertului extern. Si in continuare, comertul bilateral redus, in care ponderea cea mai mare o au bunuri cu valoare adaugata mica, distantele mari, barierele create de Ukraina si Rusia la tranzitarea marfurilor moldovenesti - toate acestea nu deschid o perspectiva reala pentru o patrundere mai larga a marfurilor noastre pe pietele statelor asiatice din CEEA.

2. Experienta Kirgizstanului, care este unicul membru al OMC printre statele CEEA, si are o economie mica deschisa, arata ca este dificil sa-si coordoneze politica comerciala cu astfel de state ca Rusia. De aceea crearea uniunii vamale va ramine foarte problematica, cel putin atita timp, cit toate statele din CEEA nu devin membri ai OMC. In acest sens, Moldova trebuie sa intreprinda toate eforturile pentru a promova si a ameliora relatiile comercial-economice cu toate tarile CSI, inclusiv ale CEEA, dar nu pe calea aderarii la uniuni vamale. Trebuie de asemenea de tinut cont, ca pentru orice tara este posibila aderarea numai la o singura uniune vamala (care prin definitie este discriminatorie fata de orice alte tari), si nu la doua sau mai multe.

3. Unul din obiectivele crearii CEEA pare a fi sporirea potentialului de negocieri al Rusiei si Kazahstanului in relatiile cu OMC (cel putin Rusia a declarat ca tarile CEEA ar trebuie sa adere in grup la OMC). Cit priveste cistigul economic al Rusiei de la crearea CEEA, el nu este evident, fiindca numai 20-22 % din comertul extern al Rusiei este promovat cu tarile CSI (toate, nu numai cele din CEEA). Exista insa posibilitatea pentru Rusia sa-si consolideze, prin intermediul CEEA, prezenta in afacerile energetice din Asia Centrala, mai ales in problema controlului exporturilor hidrocarburilor caspice catre Europa pe magistralele nordice.

4. Conform statutului CEEA, deciziile care se vor lua in cadrul acesteia ar urma sa fie obligatorii si sa aiba un efect juridic direct. In aceasta ordine de idei trebuie de luat in considerare faptul ca deciziile in cadrul Comitetului Integrational al CEEA se iau 2/3 din voturi, care sunt repartizate in modul urmator: Rusia - 40, Belarusi si Kazahstan - cite 20, Kirgizstan si Tadjikistan - cite 10 voturi. Din acest motiv, spre deosebire de CSI, unde deciziile aveau un caracter consultativ, se poate presupune ca in CEEA vor fi adoptate decizii care in marea lor majoritate vor fi favorabile Rusiei, sprijinita de Belarusi sau Tadjikistan. Aceasta situatie nu va contribui la crearea unei structuri cu caracter de uniune.

5. Includerea Republicii Moldova intr-un spatiu economic unic in conditiile in care Ukraina nu se arata disponibila sa acceada in aceasta comunitate este oarecum ilogica, macar si din simplul considerent ca noi nu avem o frontiera comuna cu alte tari membre ale CEEA. Faptul ca Republica Moldova declara tot mai insistent ca obiectivul sau strategic este integrarea in Uniunea Europeana, o plaseaza in situatii similare cu Ukraina in relatiile cu UE (de exemplu, Moldova a fost invitata sa participe la Conferinta Europeana, dar nu separat, ci impreuna cu Ukrauina). Fireste ca la Bruxelles o decizie de aderare la CEEA ar fi receptionata ca un semnal clar ca Chisinaul are un alt vector de integrare decit cel declarat de presedintele Voronin.

6. Moldova este deja implicata in procesul de aderare la CEEA, si se pare ca initierea acestui proces nu s-a efectuat dupa o analiza profunda a consecintelor. In acest sens recentele declaratii ale ukrainenilor cu privire la CEEA ne pot usura luarea unor decizii similare, putindu-se invoca si argumentul "discontinuitatii geografice". Solutia optimala ar fi o taraganare a procesului de aderare si poate o sincronizare a pozitiilor Moldovei si Ukrainei in anumite probleme.

Bibliografie

1. Comunitatea Economica Euro-Asiatica (CEEA). "Comunistul", nr. 23 (285), 24 mai 2002.
2. Declaratia Sefilor de Stat ai Republicii Belarusi, Republicii Kazahstan, Republicii Kirgize, Feederatiei Ruse si Republicii Tadjikistan despre instituirea Comunitatii Economice Euro-Asiatice. Adoptata prin Hotarirea Consiliului Interstatal nr. 79 la 10 octombrie 2000, or.Astana.
3. Valeriu Prohnitchi. Securitatea economica a unui stat mic. Note de reper pentru Republica Moldova. In vol. Securitatea si apararea nationala a Republicii Moldova, editura "Arc", Chisinau, 2002.
4. Valeriu Prohnitchi. Comparatia geoeconomica dintre CSI si UE. Note de reper pentru Republica Moldova, "Economistul", Bucuresti, februarie 2001.
5. Константин Кудрин. Пряник через три года. Независимая Газета, Moscova, 03.03.2003.
6. Eugen Hristev. Participarea Moldovei la Zona Economica Euro-Asiatica. Moldova in OMC, nr. 7 (41), iulie 2002.
7. Valeriu Prohnitchi. Integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana. Actiuni si implicatii geoeconomice. In vol. Moldova si Integrfarea europeana, editura "Prut-International, Chisinau, 2001.

 
Plaseaza articolul in:
google Delicious Digg Yahoo Twitter Netvibes linkedin
 
Prima / Publicaţii / Moldova şi UE / Republica Moldova si Comunitatea Economica Euro-Asiatica
 
Sus
Actualizat: 28.02.2018   //  Vizitatori: 1433074
Institutul de Politici Publice Prima ipp@ipp.md Contact Harta
Publicaţii   /   Anunţuri   /   Evenimente   /   Referinţe utile
Tel. (+373 22) 27 67 85, 27 67 86 / Fax. (+373 22) 27 67 86
Creat de Trimaran