Un studiu al Institutului de Politici Publice, prezentat la 31 mai 2016, arată că la 6 ani de la aderarea Republicii Moldova la Comunitatea Energetică, Moldova continua să aibă un sector al energiei electrice închis competiției, nereformat și care afectează bunăstarea consumatorilor săi.

Cu excepția rețelelor și furnizorului asociate Grupului Gaz Natural Fenosa, producerea electricității, transportul, distribuția și furnizarea sunt gestionatechiar și după 6 ani de la inițierea procesului de liberalizare de Ministerul Economiei de la Chișinău sau de instituții afiliate acestuia, fapt careîntârzie reformarea acestui sector și încalcă angajamentele luate de Guvernul Republicii Moldova la semnarea TratatululuiComunității Energetice.

În același timp ANRE, o instituție cheie în liberalizarea pieței, care până în 2013 a fost printre cei mai activi șiindependenți reglementatori din spațiul Comunității Energetice și-a erodat această imagine în ultimii 2 ani prin presiuni politice asupra acesteia, dar și prin decizii controversate.

Un alt pilon cheie al liberalizării care ține de accesul la rețelele de transport și distribuție a electricității stă în zona deficitului legislativ. Tarifele de acces care au fost adoptate în iulie 2015, ulterior suspendate și din nou reconsiderate au bulversat atât consumatorii cât și participanții pieței de electricitate. În același timp codurile de rețea (regulile de acces) deși stipulate în proiectul de Lege din 2014 cu privire la electricitate și votat la 27 mai 2016 nu pot fi implementate, deoarece o parte încă nu au fost aprobate, iar o altă pare necesită a fi elaborate.

Cooperarea transfrontalieră este limitată. Cooperarea cu Ucrainaeste insuficientă, iar cu România invizibilă. În același timp Guvernul nu are cifra care să arate exact costurile aderării Moldovei la ENTSO-E, deși lucrul dedicat cuplării la piața europeană a fost anunțat chiar anterior aderării Moldovei la Comunitatea Energetică.

Întârzierea liberalizării pieței blochează și ieftinirea prețurilor la electricitate. Deși începând cu 1 ianuarie 2015 piața de electricitate a Moldovei trebuia să ofere consumatorilor opțiunea de a alege furnizorul, iar Legea din 27 mai 2016 legiferează acest principiu, consumatorii din Moldova rămân în continuarecaptivi a două companii, Gaz Natural Fenosa Energie Furnizare și Energie Furnizare Nord care domină furnizarea cu amânuntul a energiei electrice. Aceste companii la rândul lor rămân captive unui duopol al furnizorilor din Ucraina și regiunea transnistreană, atâta timp cât Guvernul amână conectarea la piața europeană de electricitate și semnează contracte achiziție a electricității cu furnizorii transnistreni total contrare logicii liberalizării pieței și care duc spre falimentarea propriului stat.

Lecții din beneficiile liberalizării care pot fi trase de Moldova sunt exemplul Țărilor Baltice. Liberalizarea din aceste țări a obligat fiecare furnizor să indice clar în factura de electricitate fiecare componentă care formează prețul final.

Și ANRE ar trebui să oblige fiecare furnizor să indice aceste componente de preț în facturile consumatorilor moldoveni astfel încât transparența formării prețului să crească, iar bănuielile taxare exagerată a consumatorilor să dispară.

Bursa de energie care este un mijloc de creare a transparenței și lichidității (adică de a aduce în piață cât mai multe companii care cumpără și vând energie) prin prețuri stabilite de cerere și ofertă este un alt impact pozitiv al deschiderii pieței. Țările Baltice sunt membre ale Nord Pool, cea mai lichidă bursă din Europa.

Pentru ca o bursă să funcționeze, iar energia să fie dusă în timp util consumatorilor cruciale sunt intercoxiunile dintre țări și regiunile participante.

Acest lucru ilustrează că piața europeană poate oferi prețuri mai bune acestor țări și o poziționare mai bună în raport cu Federația Rusă de a cărei sistem sunt legate Țările Baltice la fel cum și Moldova este legată de sistemul electric al Ucrainei.

Prin urmare problema Republicii Moldova care trebuie soluționată urgent  ține de infrastructura de acces către piața europeană de electricitate.

Analiza prețurilor făcută de IPP arată clar că în cazul în care tehnic ar fi fost posibil importul electricității în volume mari din Bulgaria și România în Republica Moldova între 2010 și 2015 atunci oferta pieței bulgare și românești ar fi fost mai bună și prețurile mai mici comparativ cu ofertele furnizorilor din stânga Nistrului și cei ucraineni (care au fost similare). În cazul Bulgariei prețul ar fi fost pentru anii 2014 şi 2015, cu 13,75% respectiv 9,54% mai mic decât oferta furnizorului din stânga Nistrului pentru aceiași perioadă. Iar în cazul României prețurile ar fi fost mai mici cu 10,41% în 2013, 27,8% în 2014 și 40,6 % mai mici în 2015 decât preţurile electricităţii vândute de DTEK şi RAO UES Republicii Moldova.Pe parcursul celor patru zile în care Țările Baltice au fost tăiate de regiunea scandinavă, prețurile la electricitate aproape că s-au dublat în Estonia, Lituania și Letonia, comparativ cu prețurile din Finlanda.

Autorii studiului recomandă:

(1) Obligarea furnizorilor de electricitatesă introducă fiecare componentă de tarif în facturi pentru a diminuasuspiciunile de taxare incorectă și exagerată a consumatorilor.

(2) Un studiu de impact care să arate beneficiile şi costurile contorizării inteligente asupra consumatorilor şi companiilor de utilităţi din Moldova ar trebui iniţiat de către Agenţia pentru Eficienţă Energetică.

(3) Depolitizarea ANRE pentru a i se permitesă-și exercite mandatul de arbitru imparțial într-o piața liberalizată de energie prin limitarea la un singur mandat a Directorilor acestei instituții și cooptarea societății civile în procedura de nominalizare a candidaților în Consiliul de Administrație al ANRE.

(4) Crearea unui operator al pieței de energie ar trebui inițiată neîntârziat.

(5) Guvernul Moldovei ar trebui să propună în mod oficial Guvernului României şi companiilor româneşti din segmentul de producere a electricitățiisă investească cel puţin într-o singură staţie de cuplarecu sistemul românesc de electricitate din cele două necesare pentru ca consumatorii din Republica Moldova să poată profita de prețurile mai ieftine de pe piața europeană, iar securitatea națională și energetică a Moldovei să fie întărită.

(6) Moldelectrica ar trebui să publice planurile de investiții în rețelele de transport pentru a se cunoaște ce investiții sunt necesare în rețele în eventualitatea creării unei piețe comune de electricitate cu Ucraina  şi a conectării asincrone cu România.

Studiul integral poate fi găsit aici.

Studiul a fost realizat de Ion Efros în cadrul Institutului de Politici Publice din Moldova cu suportul ThinkTank Young Professional Development Program 2015-2016 al Open Society Institute.