{"id":2084,"date":"2017-12-21T09:03:56","date_gmt":"2017-12-21T07:03:56","guid":{"rendered":"http:\/\/ipp.md\/?p=2084"},"modified":"2017-12-27T09:08:17","modified_gmt":"2017-12-27T07:08:17","slug":"reforma-curriculara-vocea-parintilor-si-a-comunitatilor-locale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ipp.md\/en\/2017-12\/reforma-curriculara-vocea-parintilor-si-a-comunitatilor-locale\/","title":{"rendered":"Reforma curricular\u0103: vocea p\u0103rin\u0163ilor \u015fi a comunit\u0103\u0163ilor locale"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu primii ani de independen\u0163\u0103, problemele legate de curriculumul \u015fcolar au fost mereu \u00een centrul discu\u0163iilor legate de reforma \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului moldovenesc. \u00cen ansamblu, reforma curricular\u0103 din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul general a fost influen\u0163at\u0103 de mai mul\u0163i factori, unii declara\u0163i \u015fi pe bun\u0103 dreptate pu\u015fi frecvent \u00een eviden\u0163\u0103 \u2013 necesitatea dezideologiz\u0103rii \u015fi umaniz\u0103rii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului mo\u015ftenit de la sovietici, fundamentarea lui pe valorile na\u0163ionale \u2013, al\u0163ii mai pu\u0163in declara\u0163i \u015fi nu prea sco\u015fi \u00een eviden\u0163\u0103 \u2013 reducerea importan\u0163ei \u015ftiin\u0163elor reale \u00een condi\u0163iile dezindustrializ\u0103rii; “tradi\u0163ia” na\u0163ional\u0103 de a mima schimb\u0103rile de esen\u0163\u0103 prin promovarea ostentativ\u0103 a unor metode de \u00eenv\u0103\u0163are “absolut noi”, f\u0103r\u0103 ca ele s\u0103 fie adaptare la condi\u0163iile \u0163\u0103rii noastre; tendin\u0163ele neg\u00e2ndite de a orienta \u00eenv\u0103\u0163area doar spre solu\u0163ionarea unor probleme cu caracter aplicativ, de moment, \u00een detrimentul unei preg\u0103tiri fundamentale, formative \u015fi dezvoltative, cu impact de perspectiv\u0103.Univers Pedagogic 2017-12-21<\/a><\/p>\n

Prevalarea nejustificat\u0103 a abord\u0103rilor bazate pe conjunctura social\u0103, \u00een detrimentul unei planific\u0103ri strategice, fundamentate pe prognoze socioeconomice de lung\u0103 durat\u0103, este confirmat\u0103 \u015fi prin faptul c\u0103, practic, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, noi nu am avut nici o promo\u0163ie de absolven\u0163i ai \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului general, care, pe parcursul \u00eentregii lor afl\u0103ri \u00een \u015fcoal\u0103, s\u0103 fi \u00eenv\u0103\u0163at \u00een baza unui curriculum stabil. Mai mult ca at\u00e2t, nu exist\u0103 monitoriz\u0103ri \u015fi evalu\u0103ri de impact ale etapelor de reformare curricular\u0103, iar fiecare etap\u0103 de reformare, \u00een spiritul celor mai faimoase “tradi\u0163ii” sovietice, a fost lansat\u0103 p\u00e2n\u0103 la definitivarea \u015fi analiza rezultatelor etapei precedente. Nu \u00een z\u0103dar, rezultatele mai multor studii sociologice, reprezentative la nivel na\u0163ional, indic\u0103 faptul c\u0103 majoritatea responden\u0163ilor din r\u00e2ndul cadrelor didactice \u015fi al p\u0103rin\u0163ilor consider\u0103 c\u0103 schimb\u0103rile din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt sunt prea frecvente, iar activit\u0103\u0163ile “de modernizare” a \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, foarte des, \u00eenlocuiesc \u00eenv\u0103\u0163area propriu-zis\u0103.<\/p>\n

\u00cen acest context, ini\u0163iativa Ministerului Educa\u0163iei, Culturii \u015fi Cercet\u0103rii de a evalua rezultatele reformelor \u00eentreprinse \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul general, \u00een special ale reformelor din domeniul dezvolt\u0103rii curriculare, este binevenit\u0103. O astfel de evaluare va permite identificarea constr\u00e2ngerilor cu care se confrunt\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul moldovenesc \u015fi va deschide noi perspective \u00een racordarea acestuia la necesit\u0103\u0163ile beneficiarilor direc\u0163i \u015fi indirec\u0163i ai educa\u0163iei \u2013 elevilor, p\u0103rin\u0163ilor, comunit\u0103\u0163ilor. Instrumentarul de evaluare, elaborat de Institutul de \u015etiin\u0163e ale Educa\u0163iei, este unul pertinent, relevant \u015fi corespunde \u00een deplin\u0103 m\u0103sur\u0103 celor mai exigente cerin\u0163e ale pedagogiei moderne.<\/p>\n

Anticip\u00e2nd \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 evalu\u0103rile academice \u00een derulare, care au drept scop analiza reformei curriculare din perspective pedagogice, autorul acestui material, \u00een str\u00e2ns\u0103 colaborare cu speciali\u015ftii din Ministerul Educa\u0163iei, Culturii \u015fi Cercet\u0103rii, a participat la organizarea \u015fi desf\u0103\u015furarea mai multor dezbateri publice ale proiectului noului Cadru de referin\u0163\u0103 al curriculumului na\u0163ional, proiect, care, ulterior, a fost aprobat de c\u0103tre minister. \u00cen cadrul acestor dezbateri, un accent deosebit a fost pus pe identificarea opiniei elevilor \u015fi p\u0103rin\u0163ilor referitoare la proiectul noului curriculum, pe analiza minu\u0163ioas\u0103 \u015fi includerea propunerilor formulate de elevi \u015fi de p\u0103rin\u0163i \u00een documentul \u00een cauz\u0103.<\/p>\n

Principalele concluzii \u015fi recomand\u0103ri propuse de elevii \u015fi p\u0103rin\u0163ii ce au participat la dezbaterile publice sunt:<\/p>\n

    \n
  1. Extinderea \u00eemputernicirilor \u015fi responsabilit\u0103\u0163ilor ce le revin elevilor \u015fi p\u0103rin\u021bilor \u00een guvernarea educa\u0163iei, implicarea lor c\u00e2t mai larg\u0103 \u00een luarea deciziilor referitoare la con\u0163inuturile \u015fi finalit\u0103\u0163ile \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii.<\/li>\n
  2. Implement\u0103rii unei noi structuri a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului liceal, ce ar oferi elevilor mai multe posibilit\u0103\u0163i de configurare a propriilor trasee educa\u0163ionale, ar con\u0163ine mai multe discipline \u015fcolare la libera alegere, ar crea premise pentru sporirea atractivit\u0103\u0163ii studiilor liceale.<\/li>\n
  3. Garantarea accesului universal la studii liceale de calitate, astfel ca fiecare adolescent, indiferent de locul lui de na\u015ftere sau de domiciliu, de statutul socioeconomic al familiei, s\u0103-\u015fi poat\u0103 g\u0103si o institu\u0163ie de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt ce i-ar oferi condi\u0163ii s\u0103-\u015fi realizeze voca\u0163ia.<\/li>\n
  4. Simplificarea programelor \u015fcolare, reducerea volumului sarcinilor individuale propuse elevilor pentru lucrul de acas\u0103, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii calit\u0103\u0163ii manualelor.<\/li>\n
  5. Diversificarea activit\u0103\u0163ilor extracurriculare, ghidarea \u00een carier\u0103, formarea \u015fi dezvoltarea competen\u0163elor digitale.<\/li>\n
  6. Descongestionarea curriculei, simplificarea testelor administrate \u00een cadrul examenelor de bacalaureat, crearea condi\u0163iilor pentru \u00eensu\u015firea temeinic\u0103 a disciplinelor fundamentale, at\u00e2t a celor umaniste, c\u00e2t \u015fi a celor reale.<\/li>\n
  7. M\u0103rirea num\u0103rului de ore alocate studierii limbii rom\u00e2ne \u00een \u015fcolile alolingve, moderniz\u0103rii metodelor de predare a limbilor str\u0103ine, cre\u015fterea rolului educa\u0163iei interculturale.<\/li>\n
  8. Cre\u015fterii rolului de socializare a institu\u021biilor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, extinderea activit\u0103\u0163ilor sportive \u015fi de voluntariat.<\/li>\n<\/ol>\n

    Indiscutabil, de\u015fi foarte mul\u0163i p\u0103rin\u0163i nu au o preg\u0103tire pedagogic\u0103 de specialitate, opiniile lor sunt foarte importante, \u00eentruc\u00e2t ele reflect\u0103 cererea de educa\u0163ie, cerere pe care un \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt modern trebuie s\u0103 o satisfac\u0103 \u00een deplin\u0103 m\u0103sur\u0103. Faptul c\u0103 noul Cadru de referin\u0163\u0103 al curriculumului na\u0163ional include \u00een mare parte propunerile de mai sus este un rezultat al implic\u0103rii directe a p\u0103rin\u0163ilor \u015fi elevilor \u00een guvernarea educa\u0163iei. Anume pe principiul implic\u0103rii \u015fi particip\u0103rii tuturor beneficiarilor direc\u0163i \u015fi indirec\u0163i ai educa\u0163iei \u2013 elevilor, p\u0103rin\u0163ilor \u015fi comunit\u0103\u0163ilor \u2013 ar trebui s\u0103 se bazeze \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul nostru.<\/p>\n

    Materialul a fost elaborat \u00een cadrul Proiectului \u201cConsolidarea colectivit\u0103\u0163ilor \u015fcolare: cre\u015fterea rolului p\u0103rin\u0163ilor \u015fi comunit\u0103\u021bilor \u00een guvernarea educa\u0163iei\u201d, implementat de Institutul de Politici Publice cu suportul financiar al Programului de Sprijinire a Educa\u0163iei al Funda\u0163iilor pentru o Societate Deschis\u0103 \u00een cadrul Departamentului Buna Guvernare al Funda\u0163iei Soros-Moldova \u015fi desf\u0103\u015furat \u00een parteneriat cu Ministerul Educa\u0163iei, Culturii \u015fi Cercet\u0103rii.<\/p>\n

    <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    \u00cencep\u00e2nd cu primii ani de independen\u0163\u0103, problemele legate de curriculumul \u015fcolar au fost mereu \u00een centrul discu\u0163iilor legate de reforma \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului moldovenesc. \u00cen ansamblu, reforma curricular\u0103 din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul general a fost influen\u0163at\u0103 de mai mul\u0163i factori, unii declara\u0163i \u015fi pe bun\u0103 dreptate pu\u015fi frecvent \u00een eviden\u0163\u0103 \u2013 necesitatea dezideologiz\u0103rii \u015fi umaniz\u0103rii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului mo\u015ftenit de la […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[87,74],"tags":[],"class_list":["post-2084","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-fsm_2017_en","category-ipp-in-mass-media"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ipp.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2084","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/ipp.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ipp.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ipp.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ipp.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2084"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ipp.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2084\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2086,"href":"https:\/\/ipp.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2084\/revisions\/2086"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ipp.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2084"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ipp.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2084"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ipp.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2084"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}