RSS
Home Page
Contact
Sitemap
 
 
Home / Events / Round Table "Educating tolerance in Multi-cultural societies" (in romanian)
Round Table "Educating tolerance in Multi-cultural societies" (in romanian)
04.10.2001, 00:00
Text:
Print

Proiectul "Educarea tolerantei in societatile multiculturale" a avut drept scop principal facilitarea schimbului de opinii vis-a-vis de problema educarii tolerantei in tarile post-totalitare ca o necesitate sociala stringenta in procesul construirii unei Societati Deschise si imbunatatirii situatiei din acest domeniu.

Organizatorii Mesei Rotunde au depus eforturi considerabile pentru familiarizarea tuturor participantilor cu experienta societatilor din Europa Centrala si de Sud-Est in domeniul educarii tolerantei, educatie absolut necesara in cazul unor tari multietnice si policonfesionale. O atentie deosebita a fost acordata problemelor ce tin de intensificarea colaborarii intre experti, cercetatori, profesori universitari, cadre didactice din invatamintul preuniversitar, organizatii nonguvernamentale si factorii de decizie in scopul formarii unui mediu tolerant si respectarii drepturilor omului. In cadrul Mesei Rotunde au fost de asemenea analizate noile metode de educare a tolerantei in cazul unor societati aflate in tranzitie, rolul organizatiilor neguvernamentale in educarea si promovarea tolerantei, mobilizarea opiniei publice pentru solutionarea problemelor aparute ca consecinta a unor neintelegeri sau posibile tensiuni interetnice si confesionale. Analiza comparativa a comunicarilor prezentate de cei 18 experti si invitati de peste hotare (SUA, Germania, Suedia, tarile Europei de Sud-Est, Noile State Independente) si de cei 10 experti locali au permis identificarea unor noi opurtunitati pentru amelioraea si difersivicarea metodelor de educare a tolerantei, de perfectionare a cadrului legislativ, de promovare a valorilor unei socitati deschise in conditiile societatilor post-totalitare.

La masa rotunda au fost prezentate 28 de comunicari grupate in cinci sectiuni:

  • Sesiunea I. Educatie pentru edificarea unei societati tolerante
  • Sesiunea II. Similaritati si diferente in educarea tolerantei in societatile din Centrul si Estul Europei
  • Sesiunea III. Comunicarea intr-o societate multiculturala
  • Sesiunea IV. De la toleranta si drepturile omului catre un stat de drept
  • Sesiunea V. Toleranta in comunitatile multiculturale. Studiu de caz: Unitatea Teritorial- Administrativa Gagauz-Yeri si judetul Taraclia

Cu un cuvint de salut participantilor s-au adresat Dl Arcadie Barbarosie, Presedintele Senatului Fundatiei Soros-Moldova, directorul executiv al Institutului de Politici Publice si Dna Agnesa Eftodi, sefa Directiei Invatamint in Limbile Minoritatilor Nationale, Ministerul Invatamintului al Republicii Moldova, care au subliniat actualitatea strigenta a problemelor abordate in cadrul Mesei Rotunde si importanta lor practica pentru tarile din Europa de Sud-Est.

Lucrarile primei sesiuni - Education in Building a Tolerant Environment - au fost moderate de Dl Arcadie Barbarosie, care a tinut sa evidentieze rolul primordial al educatiei in formarea unui mediu tolerant si crearea premiselor pentru edificarea unui stat de drept. Lucrarile sesiunii au demarat cu raportul Dlui Anatol Gremalschi (Republica Moldova) in care au fost trasate problemele principale referitoare la transpunerea in viata a documentelor adoptate de Organizatia Natiunilor Unite referitoare la educarea tolerantei si respectarea neconditionata a drepturilor omului. In raport au fost identificate cauzele obiective si subiective care complica procesele de formare a unui mediu tolerant, formulate propuneri pentru modificarea legislatiei si a mai multor acte normative in aspectul integrarii minoritatilor nationale si confesionale in societate, excluderii discriminarii lingvistice si religioase, asigurarii sanselor egale la studii.

Dl Harold Schiffman (Statele Unite ale Americii) a prezentat asistentei un raport in care au fost analizate politicile lingvistice ale statului si impactul lor asupra tolerantei care trebuie sa existe in societate, interdependenta dintre mono-, bi- si multilingvism si nivelul de toleranta al societatii, caile de elaborare a unor politici lingvistice echilibrate si eficiente. Aceleasi probleme au fost abordate si in raportul Dlui Peter Thzselius (Suedia), care pe baza multiplelor exemple din Suedia, Norvegia si Finlanda a evidentiat rolul rolul politicilor lingvistice si interconfesionale in consolidarea societatii, excluderea manifestarilor de ura interetnica si confesionala.

Un rol aparte in lucrarile primei sesiuni si a Mesei Rotunde in ansamblu l-a avut raportul prezentat de Dna Agnesa Efdodi in care a a fost generalizata experienta de mai mult de zece ani de activitate a Directiei Invatamint in Limbile Minoritatilor Nationale din cadrul ministerului respectiv al Republicii Moldova. S-a mentionat ca conform Constitutiei, legii Invatamintului si Legii cu privire la functionarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova statul asigura dreptul parintilor de a alege limba de educare si instruire la toate nivelurile si treptele de invatamint. Dreptul cetatenilor la educatie si instruire in limba materna se asigura prin crearea numarului necesar de institutii de invatamint, clase, grupe precum si a conditiilor de functionare a acestora. Respectind Recomandarile de la Haga privind dreptul la educatie al minoritatilor nationale, in republica se promoveaza in continuare activitatea de implementare a limbii materne ca disciplina de studiu in institutiile de invatamint din localitatile compact populate de minoritatile nationale, se creaza o baza proprie pentru pregatire cadrelor didactice pentru astfel de scoli. In scopul crearii conditiilor adecvate pentru integrarea sociala, culturala si politica eficienta a persoanelor ce apartin minoritatilor nationale, ministerele respective promoveaza o politica adecvata de insusire a limbii de stat de catre acestia. In acelasi timp s-a mentionat ca experienta tarilor din Europa de Sud-Est este de o reala importanta practica pentru Republica Moldova, Dna Eftodi invitind expertii de peste hotare sa-si expuna opiniile vis-a-vis de problemele puse in discutie.

O continuare firesca a raportului precedent a fost comunicarea Dlui Vlad Paslaru (Republica Moldova) care a dat o caracteristica generala a curriculumului scolar, accentuind faptul ca educarea tolerantei este unul din obiectivele principale ale procesului instructiv din invatamintul primar si secundar general. Acest obiectiv se realizeaza prin promovarea valorilor general umane, studierea diversivitatii fenomenelor sociale si individuale, pastrarii identitatii etnice si religiose a elevilor.

Un util schim de experienta si discutii la subiect au generat comunicarile prezentate de Dna Olga Zatepin (Rusia) si Nadezda Ercite (Latvia). Analizind politicile lingvistice, materialele comunicarilor respective vin sa confirme inca odata teza ca educarea tolerantei este posibila numai atunci cind se accepta diversitatea, se creaza conditii pentru respectarea drepturilor omului si integrarea minoritatii in viata sociala a comunitatilor din tarile respective.

Lucrarile sesiunii a doua - Similarities and Differences in the Education of Tolerance in the Societies of Central and Eastern Europe - au fost moderate de Dl Gheorghe Popa, un specialist de valoare in domeniul stiintelor socio-umane din Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iasi, Romania.

Primul raport din aceasta sesiune, prezentat de Dl Tadas Tamosiunas (Lituania), a abordat problemele educatiei multiculturale, educatie care presupune valorificarea experientei tarilor democratice, respectarea diversivitatii etnice si integrarea minoritatilor in societate.

Din punct de vedere al integrarii sociale, conceptul educational este foarte important. Nu mai putin importante sunt si realizarile practice a acestuia. Problema data cere sa se acorde mai multa atentie cursurilor de invatamant formal, in special pentru scolile primare, pentru programele care au impact asupra punctului de vedere al elevilor vis-a-vis de persoanele de alta nationalitate. Se poate spune ca in Lituania a inceput deja revizuirea mijloacelor de invatamant din perspectiva multiculturalismului. Un exemplu vadit poate servi si analiza caietelor scolare in diferite aspecte ale multiculturalismului, de exemplu, femei, minoritati sexuale, minoritati etnice, persoanele cu disabilitati etc, initiat de Fondul Lituanian de Schimb al Invatamantului. Analiza a aratat ca in caiete se mai pot inca gasi multe steriotipuri si prejudecati negative, subiectivitate si ignoranta. E necesar sa mentionam faptul ca in cele mai recente caiete aceste probleme sunt o adevarata febra. Raportul cercetarii a prezentat o vasta comunitate de educatori si a provocat o discutie foarte aprinsa. Principiile generale de invatamant din raport sunt prezentate sub forma de recomandari orientate spre promovarea multiculturalismului in caietele autorilor si pedagogilor.

Rolul educatiei in edificarea unui mediu tolerant a fost analizat de pe pozitii academice de catre Dna Ana Pascaru (Moldova) care s-a referit atit la aspectele teoretice cit si la cele practice ale proceselor complicate de armonizare a intereselor majoritatii si minoritatii, la necesitatea asigurarii unei corelari strinse intre drepturile si obligatiunile fiecarui grup social, depistarii si inlaturarii premiselor care ar putea genera manifestari de intoleranta etnica sau confesionala. Mentionind faptul ca totalitarismul a distrus valorile pe care se baza toleranta, raportorul a evidentiat rolul educatiei formale si informale in crearea unui mediu tolerant, accentuind ca traditional se analizeaza numai educatia formala, cea neformala fiind neglijata. Totodata, in raport s-a mentionat ca toleranta nu este echivalenta cu scutirea minoritatilor de anumite obligatiuni, ca toleranta nu echivaleaza cu obligativitatea majoritatii de a satisface cerintile exagerate ale minoritatii, ca procesul de consolidare a societatii presupune eforturi atit din partea majoritatii cit si din partea minoritatii. In general, participantii la Masa Rotunda au mentionat ca tezele de baza ale acestei comunicari prezinta interes pentru toate tarile din Europa Centrala si de Sud-Est, pentru Noile State Independente.

Rapoartele prezentate de Dl Sulev Valdmaa (Estonia), Dna Vineta Porina (Latvia) si Dna Klara Kojahmetova (Kazakhstan) au oferit mai multe solutii pentru realizarea unei educatii multiculturale in Noile State Independente, accentul punindu-se pe respectarea drepturilor omului, armonizarea intereselor natiunilor majoritare si a reprezentantilor minoritatilor nationale, studierii limbilor oficiale ale statului si pastrarea diversivitatii lingvistice in regiunile respective, elaborarea unor politici orientate spre respectarea neconditionata a drepturilor omului.

Polemici incitante au provocat rapoartele a doi reprezntanti sosisi din aceasi tara - Ukraina - Dna Margarita Aradzhioni si Dl Vasile Teriteanu, care au evaluat nivelul relatiilor interetnice in doua regiuni ce difera dupa componenta etnica, si anume, Cernautul si Crimea. S-a constatat ca in pofida divergentelor de ordin politic, crearea unui mediu tolerant este posibil numai prin studierea limbii oficiale a statului si respectarea dreptului minoritatilor de a-si pastra si dezvolta limba materna, prin integrarea minoritatilor in viata comunitatii, prin asigurarea de sanse egale la studii si la ocuparea posturilor de conducere in stat. Un exemplu elocvent in acest sens reprezinta Crimea, unde formarea unui mediu tolerant necesita rezolvarea a mai multor probleme: asigurarea egalitatii tuturor grupurilor etnice si confesionale, dezvoltarea dialogului intercultural si confesional, educarea unei culturi a pacii, promovarea valorilor nationale si universale, consolidarea societatii in baza vaolrilor general umane.

Lucrarile sesiunii a treia - Communication in the Multicultural Society - au fost moderate de Dl Harold Schiffman (Statele Unite ale Americii) care a evidentiat rolul esential al comunicarii in societatile multietnice, necesitatea lichidarii barierilor lingvistice si confesionale, delimitarea explicita a drepturilor si obligatiunilor autoritatilor centrale si cele locale in promovarea politicilor lingvistice.

Ideia principala a raportului prezentat de Dl Nicolae Cojocaru consta in necesitatea acomodarii persoanelor alogene la mediul lingvistic autohton, crearea conditiilor pentru insusirea limbii oficiale a statului si a pastrarii identitatii nationale a persoanelor apartinind etniilor minoritare. Analizind situatia actuala privind acomodarea la mediul etnic autohton si perspectivele imbunatatirii ei, raporturul a evidentiat rolul factorilor interni si externi in determinarea gradului de acomodare a alogenilor, cauzele neacceptarii acomodarii si nerealizarii ei de-facto atunci cind ea formal este acceptata de alogeni. Tezele formulate in raport - rolul cadrului legislativ si a factorilor decizionali, necesitatea combaterii psihologiei neacomodarii, constientizarea necesitatii acomodarii de catre alolingvi, crearea in societate a conditiilor favorabile acomodarii - reprezinta recomandari de valoarea pentru factorii de decizie responsabili de ameliorarea relatiilor interetnice.

In raportul Dlui Gert Olav Gohs (Germania) a fost analizat rolul statului si cel al partidelor politice in crearea unui mediu tolerant, mentionindu-se aportul Frantei si Germaniei in instalarea unui climat de toleranta in Europa. Raportorul a mentionat ca comunicarea eficienta intr-un mediu policultural este posibila numai atunci cind problemele respective sint abordate incepind cu scoala primara, cind programele de instruire presupun studierea culturii si a modului de viata a tuturor natiunilor, istoria tuturor comunitatilor religioase.

Dimensiunile psihosociale ale educatiei interculturale din Republica Moldova - comunicarea interetnica, perceptia interetnica, identitatea si alteritatea etnoculturala - au fost examinate in raportul prezentat de Dna Aglaida Bolboceanu, care a analizat rolul factorilor educationali prin prisma exigentelor educatiei interculturale. Concluziile generale si recomandarile referitoare la oportunitatea educatiei interculturale in Republica Moldova vor servi ca baza pentru elavorarea unor acte normative noi si modificarea celor existente avind drept scop facilitarea comunicarii interculturale.

Lucrarile sesiunii a patra - From Tolerance and Human Rights toward Social Justice - au fost moderate de Dna Ana Pascari. Comunicarile prezentate in cadrul acestei sesiuni au vizat in primul rind politicile oficiale promovate de stat prin prisma edificarii unui mediu tolerant si respectarea neconditionata a drepturilor omului. In rapoartele prezentate de Dl Paata Gurgenidze (Georgia) si Dna Biljana Vancovsca (Macedonia) s-a formulat explicit scopul politicilor tolerante - inlaturarea excluderii sociale si au fost propuse solutii atat la nivel central cit si cel local pentru perfectionarea cadrului legislativ. Aceste propuneri presupun orientarea elitelor regionale spre toleranta si integrarea in societate, asigurarea accesului la o justitie echitabila, predarea impartiala a istoriei, desfasurarea unor activitati de educatie civica a majoritarilor si minoritarilor.

In raportul sau Dl Harold Schiffman (Statele Unite ale Americii) a formulat un sir de probleme referitoare la toleranta politicilor lingvistice, incercind sa propuna un model viabil pentru Republica Moldova. Pornind de la experienta mai multor tari - Statele Unite ale Americii, Canada, Sri-Lanca s.a. - s-a mentionat ca toleranta nu poate fi implementata in societate prin forta, ea trebuie sa rezulte din modul de viata a fiecarei natiuni. Acest lucru este posibil numai atunci cind elitele politice constientizeaza necesetatea edificarii unui mediu tolerant si elaboreaza un cadru legislativ favorabil acestui deziderat. Aceste idei si-au gasit o dezvoltare fireasca in comunicarea prezentata de Dna Haheu Valentina care a studiat coraportul dintre "noi" (majoritarii) si "ceilalti" (minoritarii) in actele legislative si manualele de istorie din Republica Moldova.

Un loc aparte in comunicarile prezentate in cadrul Mesei Rotunde l-a ocupat raportul Dnei Svetlana Cazarinova (Moldova), care a incercat sa generalizeze experienta organizatiilor neguvernamentale dintr-o regiune secionista - Transnistria - in domeniul educarii tolerantei si instaurarii primatului drepturilor omului. Activind in conditiile unui regim totalitar, organizatiile neguvernamentale din regiunea respectiva incearca sa promoveze toleranta interetnica si confesionala prin organizarea unui dialog intre partile implicate in conflict, prin consolidarea legaturilor culturale intre ambele maluri ale Nistrului, prin desfasurarea unor activitati comune ale socitatilor etnoculturale ale rusilor, ucrainenilor, evreilor din Republica Moldova.

In cadrul sesiunii a cincea participantii la Masa Rotunda au efectuat un studiu de caz, deplasindu-se in Unitatea Teritorial Administrativa Gagauzia, localitate populata preponderent de gagauzi. Guvernatorul acestei regiuni, Dl Dumitru Croitoru a prezentat o descriere detaliata a regiunii, caracterizind baza economica si perspectivele dezvoltarii socio-culturale ale regiunii, mentionind ca edificarea unui mediu tolerant este posibila numai prin emanciparea nationala a poporatiei gagauze, respectarea neconditionata a drepturilor omului si crearea premiselor economice pentru lichidarea saraciei. Problemele dialogului intercultural si dezvoltarea invatamintului in limba gagauza au fost abordate in cadrul intilnirii participantilor la Masa Rotunda cu corpul profesoral-didactic al Universitatii de Stat din Comrat. La aceasta intilnire au fost formulate mai multe probleme solutionarea carora ar contribui la educarea tolerantei si ar asigura sanse egale la studii pentru toti cetatenii din regiune, idiferent de originea lor etnica si apartenenta confesionala: studierea limbii oficiale a statului, pastrarea identitatii etno-culturale, integrarea in spatiul educational european, recunosterea perioadelor de studii si a calificarilor acordate de universitate. Intrebarile adresate de catre participantii la Masa Rotunda au servit ca punct de plecare pentru initiere unor noi studii in domeniul politicilor lingvistice si culturale, in edificarea statelor unitare, federale sau confederale, competentelor si responsabilitatilor autoritatilor centrale si regionale, rolului elitelor locale in promovarea tolerantei.

La sfirsitul activitatilor participantii au mentionat importanta unor astfel de intruniri prin intermediul carora se deschid multe posibilitati de colaborare internationala si schimb de experienta in ceea ce priveste promovarea valorilor in societatile post-totaliatre.

Unul dintre obiectivele principale a Mesei Rotunde a fost de a face publice rezultatele discutiilor. Astfel, o mare atentie s-a acordat problemei medierii evenimentului prin intermediul ziarelor locale si a agentiilor de presa. Prezentarea Mesei Rotunde si informatii referitor la principalele subiecte ou fost difuzate la 4 octombrie la TV Nationala, programele de stiri "Mesagerul", "Actualitati" atit in limba romana, cit si in cea rusa. Statiile locale de radio au reflectat in agendele sale informatii similare despre eveniment si obiectivele sale. In afara de aceasta, agentiilor locale de presa li s-a distribuit un comunicat de presa care contine urmatoarele concluzii:

  • Tranzitia tarilor post-totalitare la o democratie autentica presupune o abordare nepartinitoare a problemelor legate de educarea tolerantei, elaborarea si promovarea unor politici publice care ar anticipa aparitia manifestarilor de intoleranta etnica sau confesionala, ar exclude xenofobia si separatismul.
  • Autoritatile Republicii Moldova au depus eforturi considerabile pentru ameliorarea relatiilor interetnice, crearea conditiilor pentru dezvoltarea libera a fiecarui cetatean indiferent de originea etnica si apartenenta confesionala. Vom mentiona in primul rind legile prin care s-a revenit la grafia latina, iar limba romana a fost declarata limba oficiala a statului. Acest fapt a contribuit decisiv la eliminarea discriminarii lingvistice a populatiei autohtone si a creat conditii pentru dezvoltarea fireasca a sistemului educational. O alta lege a acordat cetatenia Republicii Moldova tuturor persoanelor care la momentul declararii independentei locuiau pe teritoriul fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenesti, fara a impune restrictii referitoare la data sosirii in R.S.S.M. Legea invatamintului a creat conditii favorabile pentru instruirea minoritatilor in limbile materne, stipulind in acelasi timp studierea limbii oficiale a statului.
  • Cu regret, lipsa de experienta a elitelor politice, incapacitatea multor guvernanti de a sesiza si de a solutiona echitabil multiplele probleme care au aparut pe parcursul edificarii noului stat au creat premise pentru aparitia unor posibile tensiuni interetnice si confesionale: tendintele de divizare a sistemului educational pe criterii lingvistice, etnice sau confesionale; stimularea separatismului teritorial, prevalarea drepturilor unor comunitati etnice sau confesionale in detrimentul drepturilor omului. Nu s-au intreprins actiuni concrete pentru realizarea prevederilor Apelului Organizatiei Natiunilor Unite Referitor la Toleranta (1995), s-au manifestat atitudini intolerante fata de unele comunitati religioase. Legislatia actuala contine imperfectiuni care stimuleaza asteptari irealizabile, incalca echilibrul dintre drepturile si obligatiunile atit ale majoritatii cit si ale minoritatii, impune limba unei minoritati drept limba de comunicare interetnica in detrementul limbii oficiale a statului. · Participantii la Masa Rotunda considera ca educarea tolerantei este posibila numai pe baza promovarii valorilor general umane, respectarea neconditionata a drepturilor omului, neimplicarea statului in determinarea apartenentei etnice si confesionale a cetatenilor sai, respectarea adevarului stiintific si a libertatilor academice, asigurarea accesului liber la informatie, excluderea tentativelor de impunere a unor ideologii "de stat".

Analiza similaritatilor si diferentelor in educarea tolerantei in tarile din Europa Centrala si cea de Sud-Est ne permite sa afirmam ca respectarea neconditionata a drepturilor omului, excluderea manifestarilor de xenofobie, de separatism etnic si confesional sint premise sigure pentru consolidarea statului de drept, formarea unui mediu tolerant, respectarea libertatilor individuale si colective.

Comunicarile prezentate in timpul mesei rotunde au fost adunate si la moment sunt in proces de translare in limba engleza, finalizinu-se cu o carte care va fi dustribuita Retelei de Programe East East.

Imagini de la masa rotunda

img1.jpg

img2.jpg

img3.jpg

img4.jpg

img5.jpg

img6.jpg

img7.jpg

img8.jpg

img9.jpg

img10.jpg

img11.jpg

img12.jpg

img13.jpg

img14.jpg

img15.jpg

img16.jpg

img17.jpg

img18.jpg

 
Share in:
google Delicious Digg Yahoo Twitter Netvibes linkedin
 
Home / Events / Round Table "Educating tolerance in Multi-cultural societies" (in romanian)
 
top
Updated: 28.02.2018   //  Visits: 1567361
Institute for Public Policy Home ipp@ipp.md Contact Sitemap
Publication   /   Announcements   /   Events   /   References links
Phone. (+373 22) 27 67 85, 27 67 86 / Fax. (+373 22) 27 67 86
Made by Trimaran