RSS
Prima Pagina
Contact
Harta
 
 
Prima / Barometrul Opiniei publice / Barometrul de Opinie Publica - mai 2007
Barometrul de Opinie Publica - mai 2007
21.05.2007, 00:00 Accesari: 9226 IPP
Text:
Tipar

Rezumat de presă
„Barometrul de Opinie Publică – mai 2007”


În anul 1998 Fundaţia Soros-Moldova a lansat un program de cercetare a opiniei publice – Barometrul Opiniei Publice care, începând cu august 2000, este gestionat de Institutul de Politici Publice. Scopul acestuia constă în promovarea unor mecanisme corecte şi transparente de reflectare a vieţii social-politice şi economice şi, în egală măsură, a unor mecanisme de acces la informaţie pentru societatea civilă. Până în prezent, în cadrul acestui program au fost realizate 15 sondaje de opinie. Tematica cercetărilor a inclus: opţiuni politice, popularitatea principalelor partide şi personalităţi politice, standardele de viaţă şi calitatea vieţii, politica economică şi socială a Guvernului, alte teme de interes major.
Având în vedere impactul şi importanţa unor astfel de cercetări, Institutul de Politici Publice a organizat, în mai 2007, un nou sondaj de opinie, realizat de Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing CBS AXA din Chişinău. Verificarea corectitudinii realizării pe teren a cercetării a fost efectuată de către compania sociologică CIVIS.
Programul Barometrului Opiniei Publice - 2007 este supervizat de un juriu ai cărui membri sînt: dl dr. Arcadie Barbăroşie, director executiv al Institutului de Politici Public, dna dr. habilitat Ludmila Malcoci, dna dr. habilitat Ala Roşca, dl dr. habilitat Victor Moraru, dl dr. habilitat Constantin Marin. Consultant al programului este dl dr. Viorel Cibotaru.
Sondajul a fost efectuat în perioada 03 – 14 mai 2007, pe un eşantion de 1100 persoane din 76 localităţi, reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova (cu excepţia regiunii transnistrene), eroarea maximă de eşantionare fiind de ± 3%.

Rezultatele principale

Economie – aspecte generale

• 59 la sută din populaţie consideră că direcţia în care merg lucrurile în Republica Moldova este una greşită. Acest indice este în descreştere cu 6% faţă de rezultatele aceluiaşi sondaj din noiembrie 2006, raportul între aprecierea pozitivă şi cea negativă înregistrând cea mai negativă valoare de după noiembrie 2001. Direcţia spre care se îndreaptă ţara este apreciată ca una greşită mai degrabă de persoanele tinere (18 – 29 ani) şi persoanele cu vîrsta cuprinsă între 30-44 ani, cu un nivel de studii şi cel socio-economic mai înalt.
• În continuare populaţia este mai degrabă nemulţumită de activitatea conducerii ţării în mai multe domenii de bază, la toate domeniile incluse în testare ponderea nemulţumiţilor prevalează. Cea mai mare nemulţumire se manifestă în mod constant faţă de activitatea conducerii în ceea ce priveşte salariile (83,7% nemulţumiţi), locurile de muncă (81,4%), nivelul de trai (76,4%), deci domeniile de prima importanţă pentru populaţie, dar şi combaterea corupţiei (75,3%), soluţionarea conflictului transnistrean (73,9%).
• În acelaşi timp, situaţia economică la moment comparativ cu cea de un an în urmă, cât şi aşteptările la cum va fi situaţia economică peste un an sunt apreciate ceva mai pozitiv decât în noiembrie 2006, situînduse la nivelul înregistrat în aprilie 2006. Astfel, 42 la sută din populaţie sunt de părere că la moment situaţia economică este mai bună sau mult mai bună decât cea de un an în urmă, iar 39 la sută se aşteaptă la schimbarea pozitivă a acesteia şi în anul care urmează. Necatând la acestea, mulţumirea populaţiei de situaţia economică de moment rămâne a fi mai degrabă negativă, cei nemulţumiţi constituind 45%.
• Drept soluţii în vederea îmbunătăţirii situaţiei social-economice a ţării, oferite de populaţie ţin de: îmbunătăţirea mecanismului de realizare a legilor (37%), atragerea mai multor investiţii străine (36%), combaterea criminalităţii (31%), dezvoltarea întreprinderilor industriale (31%).

Calitatea vieţii – probleme sociale
• Rămâne constantă aprecierea subiectivă a veniturilor în raport cu necesităţile, 68% de populaţie au venituri care ajung doar pentru strictul necesar sau nici atât.
• În ce priveşte satisfacţia de nivelul de trai situaţia rămâne constantă, fiecare al patrulea cetăţean fiind nemulţumit de felul în care trăieşte, în schimb aşteptările la o viaţă mai bună peste un an sunt mai înalte faţă de noiembrie 2006. Starea de nemulţumire este menţinută prin faptul că în continuare populaţia este îngrijorată de sărăcia (55%), preţurile (58%), viitorul copiilor (51%) şi şomaj (34%).
• În acelaşi context, menţionăm că majoritatea populaţiei este nu prea mulţumită sau deloc mulţumită de: asistenţa medicală (54%), banii pe care îi au (63%), curăţenia şi îngrijirea localităţii (54%).
• În continuare televiziunea rămâne cea mai populară şi cea mai de încredere sursă de informare (sursa principală pentru 87% de respondenţi şi cea mai de încredere pentru 55%). A doua sursă de informare este radioul (28%), şi mai rar presa scrisă. Această tendinţă se observă şi analizînd cît de des populaţia priveşte TV (zilnic/de cîteva ori pe săptămînă – 93%), ascultă radio-ul (78%), citeşte ziare (35%).

Politică

• În mod firesc, campania electorală pentru alegerile care urmează a trezit un interes mai mare a populaţiei faţă de politică comparativ cu noiembrie 2006, însă nivelul acestuia rămîne a fi în continuare scăzut – doar 27% populaţie este interesată sau foarte interesată de politică.
• Biserica şi mass-media rămân a fi instituţiile în care populaţia are cea mai mare încredere (78% şi 66% respectiv). Din instituţiile politico-administrative de cea mai multă încredere se bucură primăriile şi preşedintele ţării (câte 47%), iar partidele politice, poliţia şi sindicatele sunt instituţiile în care populaţia are cea mai puţină încredere.
• Dintre personalităţile politice cel mai înalt nivel de încredere îi este acordat lui Vladimir Voronin (47%), actualul preşedinte rămâne a fi unica figură politică în care pentru care persoanele care declară încredere prevalează numeric. A crescut încrederea în Vasile Tarlev (42% faţă de 35% în noiembrie). În topul încrederii urmează Marian Lupu cu 31%, care a înregistrat cel mai mic rezultat de după decembrie 2005, însă este în acelaşi timp persoana cea mai puţin respinsă, Serafim Urecheanu cu 25%, Dumitru Braghiş, Dorin Chirtoacă şi Iurie Roşca cu câte 17%, încrederea în ultimele personalităţi rămînînd puţin schimbată de la ultima măsurare în cadrul acestui proiect în noiembrie 2006.
• Drept efect al campaniei electorale constatăm şi creşterea intenţiilor de participare în alegeri, lucrul care se întâmpla de fiecare dată înaintea alegerilor. Intenţia de a participa la alegerile au declarat 77% respondenţi.
• Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, aproximativ 28,7% dintre persoanele care declară că sigur sau probabil vor merge la votare, au declarat că vor vota cu Partidul Comuniştilor, înregistrându-se o scădere drastică faţă de noiembrie 2006, când această intenţie era declarată de 50% respondenţi. Partidului „Alianţa Moldova Noastră” iar acorda votul său 6,8% de respondenţi, Partidului Popular Creştin Democrat 5,9%, 3,7% Partidului Social Liberal, 3,3% Partidului Democrat, restul partidelor acumulând sub 3%.
În acelaşi timp, 41% din persoanele cu intenţia de a participa la votare nu sunt decişi cărui partid sau formaţiuni politice i-ar acorda votul dacă alegerile parlamentare vor avea loc duminica viitoare.
• Intenţia de participare la alegerile locale care urmează o exprimă 81% respondenţi (sigur sau probabil vor participa), însă ponderea indecişilor în privinţa acordării votului în rândul acestora este şi mai mare decât în cazul alegerilor parlamentare (53%). Iarăşi din totalul persoanelor care exprimă intenţia de a participa la votare, la consiliul local / municipal 23% şi la cel raional 24% intenţionează să-şi dea votul pentru Partidul Comuniştilor. Urmează Partidul „Alianţa Moldova Noastră” cu câte 4,8% şi 5,0% respectiv, Partidul Popular Creştin Democrat cu 4,8% şi 5,8%, din restul partidelor nici unul nu acumulează nici 3%.
• Într-o republică parlamentară, cum este Republica Moldova, doar 18% de populaţie este de părerea că ţara este condusă efectiv de Parlament, peste jumătate de respondenţi au declarat că acest lucru este realizat de fapt de Preşedintele ţării, iar fiecare al zecelea respondent este de părere că ţara este condusă chiar de careva cercuri de interese din interiorul ţării.
• În continuare cele mai mari şanse de a ocupa postul de preşedinte după alegerile parlamentare din anul 2009 populaţia îi acordă actualului preşedinte a Parlamentului Marian Lupu (11,9%), după care urmează Prim-ministrul Vasile Tarlev (6,4%), Vice-preşedintele Parlamentului Iurie Roşca (3%), aproape 70% din respondenţi nu au putut oferi un răspuns la această întrebare, iar 2,8% consideră că actualul preşedinte va fi reales în funcţie şi după alegerile din 2009.
• Mărirea salariilor, pensiilor (28%), achitarea salariilor, pensiilor, burselor la timp (17%), dezvoltarea economică şi a infrastructurii (13% şi 9 respectiv) constituie cele mai des menţionare succese ale actualei guvernări, adică de cînd Partidul Comuniştilor se află la putere. Insuccesele cel mai des indicate de populaţie ale actualei guvernări sunt creşterea preţurilor (12%), creşterea sau necombaterea corupţiei şi criminalităţii (10%), eşecuri în politica externă (8%) şi nesoluţionarea problemei transnistrene (6%).

Relaţii externe

• În cazul organizării unui referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană, 72% din populaţie s-ar pronunţa pentru aderare.
• Aderarea îi va aduce ţării noastre doar avantaje în opinia la 52% respondenţi, iar în opinia altor 26% câte avantaje, atâtea şi dezavantaje. Mai mult ca atât, aproape 76% de populaţie consideră că în urma aderării la UE li se va îmbunătăţi viaţa într-o oarecare măsură sau chiar cu mult.
• România este statul care, în opinia aproape a jumătate de respondenţi, cel mai mult poate ajuta Republica Moldova în procesul de aderare la UE, după care urmează Federaţia Rusă cu 16%.
• Aproximativ 29% din populaţie ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la NATO în cazul unui referendum, cu doar 2% mai mult decât cei ce ar vota contra, iar aderarea la NATO este considerată drept cea mai bună soluţie pentru asigurarea securităţii ţării noastre de către 26% respondenţi, 38% fiind pentru păstrarea neutralităţii.
• Conform datelor sondajului în 7 la sută de gospodării din ţară există cel puţin un membru care deţine cetăţenie română, în 19% gospodării sunt membri care nu au cetăţenie română însă deja au depus actele pentru obţinerea acesteia. Motivul pentru care populaţia depune actele pentru obţinerea cetăţeniei practic în exclusivitate ţine de libertatea de deplasare fie oriunde în UE (46%), în special la muncă (29%) sau în România (14%).

Rezultatele finale ale BOP - mai 2007

Baza de date BOP - mai 2007 (.sav)

Raportul final BOP - mai 2007 (.zip)

 
Plaseaza articolul in:
google Delicious Digg Yahoo Twitter Netvibes linkedin
 
Prima / Barometrul Opiniei publice / Barometrul de Opinie Publica - mai 2007
 
Sus
Actualizat: 28.02.2018   //  Vizitatori: 1580420
Institutul de Politici Publice Prima ipp@ipp.md Contact Harta
Publicaţii   /   Anunţuri   /   Evenimente   /   Referinţe utile
Tel. (+373 22) 27 67 85, 27 67 86 / Fax. (+373 22) 27 67 86
Creat de Trimaran