Chișinău, 3 decembrie. Calitatea gestionării finanțelor publice va spori, dacă Parlamentul se va implica activ în monitorizarea îndeplinirii recomandărilor Curții de Contui. Această concluzie a fost formulată marți, 3 decembrie, în cadrul prezentării publice a Studiului „Raporturile dinte Curtea de Conturi și Parlament”, realizat de Institutul de Politici Publice.
Potrivit autorului studiului, expertul în managementul finanțelor publice Vladimir Arachelov, cadrul normativ actual nu definește procedural și în mod exhaustiv relația dintre Parlament și Curtea de Conturi, fapt pentru care raporturile dintre aceste instituții sunt răzlețe, iar, în consecință, este afectat negativ managementul finanțelor publice.
„Rapoartele Curții de Conturi nu sunt utilizate de Parlament ca instrument de argumentare în procesul de aprobare a rapoartelor financiare ale Guvernului, iar constatările Curții nu sunt folosite pentru ajustarea cadrul legislativ în domeniul managementului finanțelor publice. Mai mult, monitorizarea implementării recomandărilor Curții de Conturi privind folosirea banilor publici e făcută de Curte, deși legislația în vigoare prevede că responsabilitatea primară pentru monitorizarea, evaluarea și responsabilizarea executivului pentru modul de executare a bugetului de stat aparţine Parlamentului. Din motiv că procesul de urmărire a recomandărilor Curții nu este extins la nivel de Parlament, monitorizarea îndeplinirii recomandărilor nu este eficientă”, a spus Arachelov.
El a adăugat că „Parlament își execută funcția de supraveghere în cel mai eficace mod, doar atunci când se bazează pe activitatea de audit a Instituției Supreme de Audit. În mod similar, Curtea de Conturi e cu mult mai eficientă în activitatea sa, atunci când Parlamentul îi oferă un cadru pentru prezentarea și discuția celor mai importante rezultate ale sale și întreprinde acțiuni corective adecvate”.
Studiul propune mai multe proceduri organizaționale pentru a optimiza relația dintre Parlament și Curtea de Conturi și, consecutiv, pentru a îmbunătăți gestionarea banilor publici:
– efectuarea transferului de la modelul de curte către modelul de auditor general, inclusiv trecerea de la practica de analiză a rapoartelor la curte și în plenul parlamentului a raportul bugetului, la practica de analiză a recomandărilor pentru a spori eficiența și eficacitatea sistemului managementului financiar;
– stabilirea în Legea Curții de Conturi a termenului de examinare de către Parlament a raportului Curții asupra administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și patrimoniului public;
– instituirea unei comisii parlamentare separate în domeniul auditului public sau instituirea unei subcomisii în cadrul Comisiei economie, buget și finanțe, care să fie condusă de un reprezentant al opoziției;
– repartizarea rapoartelor Curții de Conturi către comisiile de profil de către Biroul permanent sau Președintele Parlamentului cu indicații de examinare și de întreprindere a măsurilor adecvate;
– audierea raportului anual al Curții de Conturi cu participarea factorilor de decizie din entitățile auditate și a organelor de drept;
– prezentarea de către Guvern a informațiilor despre recuperarea prejudiciilor constatate de Curte;
– consolidarea procesului de analiză a rapoartelor de audit extern într-un document adresat Guvernului, emis de către Parlament, cu monitorizarea implementării ulterioare prin solicitarea informațiilor periodice;
– analiza în cadrul Comisiei economie, buget și finanțe sau a Comisiei/subcomisiei de audit public a rapoartelor Curții de Conturi privind monitorizarea implementării recomandărilor;
– implicarea comisiilor de profil în cazurile rapoartelor specifice unui anumit domeniu;
– urgentarea aprobării de către Parlament a proiectului de lege privind stabilirea sancțiunilor contravenționale şi penale pentru iresponsabilitatea managerială în acumularea şi utilizarea mijloacelor publice;
– includerea în bugetul Parlamentului a cheltuielilor necesare pentru efectuarea auditului extern al raportului financiar al Curții de Conturi;
– luarea în considerare a implementării hotărârilor Curții la aprecierea performanței autorităților publice/managerilor acestora.
Studiul „Raporturile dintre Curtea de Conturi și Parlament” a fost realizat de către expertul în managementul finanțelor publice, Vladimir Arachelov, în cadrul Proiectului „Recomandările Curţii de Conturi: Advocacy pentru transparenţa şi eficienţa utilizării banilor publici”. Acesta proiect este implementat cu sprijinul Fundaţiei Soros-Moldova. Studiul nu reprezintă viziunile finanţatorului.