Moldova,s way to the European Union
01.10.2001, 00:00 IPP,
La 1-2 octombrie a.c. la Chisinau si-a desfasurat lucrarile conferinta internationala "Calea Moldovei spre Uniunea Europeana", care a avut trei obiective prioritare:
- totalizarea studiilor elaborate in cadrul proiectului IPP "Evaluarea starii actuale a procesului de integrare a Republicii Moldova in Uniunea Europeana";
- elaborarea unor recomandari in vederea accelerarii integrarii Moldovei in UE;
- informarea societatii despre perspectivele aderarii Moldovei la UE.

La conferinta au participat 52 persoane, inclusiv citiva experti din strainatate: dl dr. Franz Irbinger, Ambasador, Coordonatorul National al Austriei la Initiativa Central Europeana, dl dr. Nicholas Whyte, Director la Centrul pentru Studii Politice Europene, Bruxelles, dl Jo Declercq, consilier la proiectul TACIS de implementare a Acordului de Parteneriat si Cooperare in Moldova, dl Ivan Borisavljevic, seful biroului Comisiei Europene la Chisinau, dl Ion Moraru, director de program la Institutul pentru Politici Publice, Bucuresti.

Printre participanti s-au numarat analisti politici, profesori universitari, reprezentanti ai unor partide politice, functionari de la ministerele de externe, al economiei, apararii s.a. Conferinta a fost deschisa de dl Iurie Leanca, Prim-viceministru al afacerilor externe, si dl dr. Arcadie Barbarosie, Director Executiv al IPP. Timp de doua zile au fost discutate mai multe aspecte ale integrarii Moldovei in UE. Cele mai vii discutii le-au trezit rapoartele cu privire la reflectarea optiunii europene a tarii in documentele de program - Conceptia politicii externe, programele de guvernare, programele partidelor politice, problema compatibilitatii calitatii de membru al CSI cu dorinta de a deveni membru al UE. S-a vorbit mult despre Pactul de Stabilitate si valorificarea posibilitatilor pe care le ofera aceasta structura de cooperare regionala, despre imaginea Republicii Moldova peste hotare si cum influenteaza aceasta imagine procesul de integrare a Republicii Moldova in UE. Concluziile la care s-a ajuns in urma discutiilor sunt urmatoarele.

Forma de exprimare a optiunii europene a Republicii Moldova a evoluat pe parcursul deceniului de independenta de la formulari vagi pina la obiectiv strategic al politicii externe (desi in primul rind aceasta s-ar referi la politica interna). In afara de perioada scurta a aflarii la putere a Guvernului Sturza, celelalte echipe de guvernare, desi erau mai degraba orientate spre o cooperare mai strinsa in spatiul CSI, au inclus integrarea europeana ca obiectiv al activitatii lor doar din cauza ca n-au putut neglija acest factor. Aceasta s-a produs uneori din motive electorale, dar mai ales din cauza unor presiuni economice din partea occidentului.

Este deosebit de interesanta in acest sens pozitia actualului presedinte al Republicii Moldova dlui Vladimir Voronin. Vorbitorii au mentionat ca atunci cind domnia sa a intreprins tentativa de a deveni prim-ministru, programul sau de guvernare era mult mai pro-european, decit al dlui Dumitru Braghis, care a invins in competitia pentru postul respectiv. Interesant este faptul, ca in programul Guvernului Braghis, in capitolul "Integrare Europeana" este mentionata intentia de a intensifica colaborarea cu statele CSI.
Si astazi, cind PCRM, condus de facto de dl Voronin, detine controlul absolut al puterii executive si legislative din tara, discursul Presedintelui tarii, al Presedintelui Parlamentului si al Primului ministru este mult mai pro-eropean in comparatie cu guvernarile precedente . Vom remarca insa ca aceasta are loc daca discursul respectiv se pronunta la Bruxelles si in alte capitale europene. Cind insa se afla la Moscova, demnitarii moldoveni se declara absolut pro-ceseisti si vad doar in Rusia partenerul strategic si cel mai important al Moldovei. Atunci cind se afla la Mensk, aceiasi demnitari sunt animati de ideea aderarii la uniunea Rusia-Belarusi.

Comportamentul acesta poate avea mai multe explicatii. In primul rind, asa cum s-a mai mentionat, Moldova are datorii enorme fata de organismele financiare internationale. In al doilea rind, activitatile anterioare, promovate mai ales de MAE pe parcursul mai multor ani, s-au soldat cu rezultate importante. Astfel, in vara anului curent Republica Moldova a devenit membru al Organizatiei Mondiale a Comertului, si tot atunci - membru cu drepturi depline al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Moldova a primit invitatia si in curind va deveni membru al Conferintei Europene, o structura care reuneste tarile candidate la aderare in UE. Daca, sa zicem, aderarea la OMC a fost rezultatul eforturilor intreprinse pe parcursul a noua ani, atunci cit priveste Pactul de Stabilitate si Conferinta Europeana, lucrurile nu sunt atit de clare. Cel putin, Moldova nu are nici un fel de merite, pentru care sa fie stimulata intr-atita sa se apropie de UE. O idee ar fi ca occidentalii, care au pierdut firul evenimentelor din Moldova, "exemplu al reformelor" dupa spusele lui Bill Clinton, s-au pomenit in plina Europa cu o tara condusa de comunisti nedisimulati. Si atunci au si fost facute avansurile despre care s-a spus, conducerea tarii nimerind intr-un fel de capcana: pe de o parte se trage spre Moscova, dar nici sa negligeze "cadourile" europene nu poate.

De fapt aceasta duplicitate are un substrat mai vechi, discutiile daca putem ramine in CSI si totodata sa ne indreptam spre UE dureaza mai multi ani. Problema, care este in fond foarte simpla a aparut din mai multe motive, printre care pe primul loc este atasamentul liderilor nostri fata de patronii de la Moscova. Un alt moment important este predominarea Rusiei in caltate de partener economic extern, mai ales in calitate de unic furnizor de gaze naturale. Mai e si ignoranta noastra, a tuturor, care nu suntem in stare sa vedem diferenta dintre CSI ca structura multilaterala, si colaborarea bilaterala cu statele CSI. De vina sunt bineinteles functionarii structurilor de stat relevante, dar si toti acei oameni, care se considera politologi si in general analisti in diverse domenii, care pina acum n-au facut un studiu serios al evolutiei din cadrul CSI. In rezultat, societatea nu cunoaste astazi ce a obtinut Moldova (dar si alte tari) in urma colaborarii in cadrul CSI, si care sunt perspectivele pe viitor.

Unul dintre studiile elaborate de IPP abordeaza anume acest aspect. Concluzia la care s-a ajuns este foarte clara: trebuie sa avem o colaborare bilaterala cit mai avantajoasa cu Rusia si cu alte tari din CSI, dar nu in cadru multilateral.

Aceasta concluzie se bazeaza pe faptul evident ca CSI s-a aratat a fi o structura amorfa, ineficienta. Comunitatea Statelor Independente a fost creata pentru prevenirea destramarii violente a URSS. Rusia insa a decis sa transforme CSI-ul intr-o structura de influenta, incercind sa-i atribuie aparenta unei structuri de colaborare reciproc avantajoasa pentru toate statele-membre, un fel de Uniune Europeana. Insa in realitate s-au gasit foarte putine interese comune, care sa fie atragatoare pentru toate statele membre.

Astfel, despre piata comuna in cadrul CSI se discuta mult, dar, in locul acesteia, au aparut grupari regionale, inclusiv economice. Ultima este Uniunea Economica Euro-Asiatica, din componenta careia fac parte Rusia, Belarusi, Kazahstan, Kirgzstan si Tadjikistan. Mai inainte, au fost create astfel de structuri, ca Uniunea Central-Asiatica (Kazahstan, Kirgizstan, Uzbekistan si Tadjikistan), Uniunea vamala (Rusia, Belarusi, Kazahstan, Kirgizstan si Tadjikistan). Mai exista GUUAM-ul, cu Georgia, Ucraina, Uzbekistanul, Azerbaidjanul si Moldova ca membri, Uniunea Rusia-Belarusi etc. Acordul de comert liber, care a fost semnat si ratificat de toate tarile CSI, dar nu si de Rusia, nu functioneaza. Astfel, in CSI nu exista o circulatie libera a marfurilor si capitalului, a bratelor de munca. Mai mult ca atit, chiar si circulatia persoanelor nu mai este libera, dupa ce unele state ale CSI au introdus regimul de vize.

Astfel, devine clar, ca dilema - sa fim in CSI sau in UE - de fapt nu exista. Daca dorim sa ne integram in UE, inseamna ca va trebui sa cedam o parte din suveranitatea politica, si o buna parte din suveranitatea economica - trebuie asigurata libertatea economica, deoarece numai ea va asigura si libertatea spirituala a omului. Dar toate acestea se compenseaza din plin de cresterea economica si asigurarea unui nivel de trai decent populatiei din statele membre ale UE, perspectiva care ne atrage foarte mult si pe noi.

Fiindca unul din pilonii UE este politica comuna externa si de securitate, aceasta inseamna ca cu referire la problemele de relatii internationale va trebui sa vorbim intr-un glas cu ceilalti membri ai UE (daca vom fi si noi printre ei).. Este numai unul dintre exemple ce ne demonstreaza ca nu este posibil sa fim concomitent si in CSI, si in UE.

Iesirea din CSI insa trebuie sa fie pregatita. Nu trebuie sa rupem imediat toate relatiile comunitare din cadrul CSI. Este necesara si pregatirea terenului pentru aderarea la UE. Intr-un fel aici ne poate ajuta si Rusia, si Ucraina. In ultimul timp liderii acestor state tot mai des declara integrarea europeana drept un obiectiv strategic. Ei intreprind eforturi ca sa adere mai repede la OMC, in care am fost primiti in aceasta vara. Astfel, nu este exclusa situatia, cind cu toate ezitarile noastre, vom fi antrenati de exemplu, de Ucraina, in procesul de integrare in UE.

Insa aceasta varianta, chiar daca se va realiza, va cere foarte mult timp. Astazi exista o alta posibilitate, care ne deschide o cale reala spre Europa, si care trebuie valorificata pe deplin - Pactul de Stabilitate in Europa de Sud-Est.

Problema este sa nu ne comportam asa cum ne-am manifestat in cazul altor organisme internationale, la care am aderat. Astfel s-a intimplat dupa aderarea Moldovei la Consiliul Europei: am fost primii din CSI care am reusit aceasta performanta, cu care ne-am mindrit foarte mult. Insa acum, la 6 ani de la acest eveniment, constatam ca abia reusim sa ne onoram obligatiunile luate la aderare. Cit priveste colaborarea cu statele membre ale CE, si mai ales adaptarea legislatiei noastre la standardele europene, constatam ca practic nu am realizat progrese in acest domeniu. Ba mai mult, folosim cadrul Consiliului Europei pentru a provoca scandaluri internationale. In consecinta, putem constata ca aderarea la Consiliul Europei s-a transformat dintr-un obiectiv (aproape exclusiv) al politicii externe, intr-un scop in sine.

Riscul sa ajungem in aceeasi situatie persista si in cazul aderarii Republicii Moldova la Organizatia Mondiala a Comertului, si, mai ales, in ceea ce priveste includerea Moldovei in Pactul de Stabilitate.

Pactul de Stabilitate presupune mai multa initiativa decit alte structuri de cooperare. In primul rind, este necesar sa intelegem ca Pactul prevede colaborarea in cadrul unor proiecte internationale, cu impact regional. Este necesara o analiza competenta a prioritatilor noastre si a posibilitatilor oferite de colaborarea in cadrul celor trei mese de lucru ale Pactului si a numeroaselor iniitiative ale lui, precum si a experientei altor state recipiente ale Pactului. Trebuiesc analizate interesele statelor contribuitoare ale Pactului, pentru a valorifica toate posibilitatile oferite de aceasta structura de colaborare internationala.

In cadrul conferintei s-a discutat mult despre imaginea Republicii Moldova, care pe parcursul ultimilor ani a suferit o deteriorare grava. O parte importanta a populatiei apta de munca, de fapt cei mai energici si mai intreprinzatori, pleaca la lucru peste hotare, unde munceste la negru. Un flagel si o rusine nationala este emigrarea tinerelor femei din Moldova peste hotare, care isi cistiga existenta acolo practicind prostitutia.

Intelegind ca aceasta situatie aduce prejudicii grave imaginii tarii noastre, factorii de decizie considera insa in mod eronat ca imaginea negativa a tarii poate fi ameliorata prin niste actiuni pe plan extern. Aceasta este o confuzie. De fapt solutia trebuie cautata in interiorul tarii, aici, la noi. Poporul trebuie sa traiasca in astfel de conditii, cind tara devine atractiva in ochii propriilor cetateni. Ulterior, o imagine pozitiva poate fi proiectata si in exterior.

Cei care au vorbit despre procesul de integrare a Moldovei in Uniunea Europeana, au enumerat un sir de masuri care ar trebui sa fie intreprinse de catre Guvern si societate in ansamblu. Dl Oleg Serebrian, mentionind duplicitatea mesajului noastru extern, a recunoscut totodata ca nici Uniunea Europeana pina acum nu ne-a trasat vre-o perspectiva foarte clara de aderare. Totusi, primul pas trebuie sa-l faca Moldova, care trebuie sa declare foarte clar ca suntem gata sa parasim CSI, daca vom vedea o perspectiva clara de integrare in UE.

R_Image0018.jpg

R_Image0046.jpg

R_Image0172.jpg

Phone (+373 22) 27 67 85, 27 67 86
Fax (+373 22) 27 67 86
Email : ipp@ipp.md
Copyright © 2021 Institute for Public Policy. All Rights Reserved.