Chișinău, 14 decembrie. Autoritățile ce irosesc banii publici pot fi disciplinate printr-o strânsă colaborare între auditori și reprezentanții organelor de drept. Această concluzie a fost enunțată sâmbătă, 14 decembrie, în cadrul prezentării publice a Studiului „Raporturile dintre Curtea de Conturi și organele de drept”, elaborat de Institutul de Politici Publice.

Potrivit autorului studiului, expertul în drept financiar, Petru Balan, „relația de colaborare dintre Instituția Supremă de Audit și organele de drept, din punct de vedere normativ, este una bună, însă există probleme la implementarea dialogului dintre părți”.

Printre carențele menționate de autor se numără: neconvocarea consiliilor de cooperare dintre Curte și Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție (CNA) și Ministerul Afacerilor Interne, lipsa dialogului dintre auditori și procurori în timpul auditului problematic pentru identificarea componentelor de infracțiune și după pornirea cauzelor penale, lipsa unei proceduri interne la Curte care ar stabili cărui organ de drept trebuie remise materialele auditului cu suspiciuni de infracțiune.

Studiul propune soluţii instituționale, legislative și funcționale de îmbunătăţire a interacţiunii dintre Curtea de Conturi şi organele de drept, printre care:

–    obligarea prin lege a organelor de drept să prezinte Curţii informaţia privind examinarea şi deciziile în baza materialelor transmise de Curte;

–    revizuirea procedurilor Curții cu scopul de a asigura o calitate adecvată rapoartelor de audit în ceea ce priveşte indicii de fraudă identificaţi, astfel încât aceștia să ţină cont de cerinţele organelor de drept pentru a iniţia cauze penale;

–    sesizarea organelor de drept imediat ce auditorii Curţii depistează fapte care constituie potenţiale fraude/infracţiuni/indici de corupţie;

–    eficientizarea activității consiliilor de colaborare cu organele de drept prin reglementarea detaliată a modului de convocare, a persoanelor responsabile, precum şi îndeplinirea deciziilor adoptate la şedinţele consiliului;

–    desemnarea unui grup specializat de procurori/ofiţeri de urmărire penală (subdiviziune din cadrul Procuraturii Generale) care ar fi specializat în examinarea materialelor remise de Curtea de Conturi;

–    informarea Curții de către organele de drept privind pornirea şi derularea acţiunilor civile în numele statului, pornite în baza materialelor remise de Curte. 

Prezent la eveniment, viceministrul Afacerilor Interne, Serghei Diaconu, a propus revizuirea acordurilor de colaborare cu Instituția de Audit, precum și crearea unei baze de date comune privind mersul anchetelor și proceselor pornite în baza materialelor auditurilor.

El a fost susținut de președintele Curții de Conturi, Serafim Urechean, care a exprimat dorința ca toate cazurile de suspiciune rezonabile privind componenta de infracțiune din timpul auditurilor să fie discutate la ședințele consiliilor de colaborare dintre instituții. 

Vicedirectorul CNA, Cristina Țărnă, a opinat că auditorii și ofițerii de urmărire penală/procurorii trebuie să comunice cu regularitate, astfel încât să identifice infracțiunile privind cheltuirea ineficientă a banilor publici și să contruiască împreună cazuri solide împotriva celor ce irosesc finanțele publice.

Studiul a fost realizat în cadrul Proiectului „Recomandările Curţii de Conturi: Advocacy pentru transparenţa şi eficienţa utilizării banilor publici”. Acest proiect este implementat de Institutul de Politici Publice cu sprijinul Fundaţiei Soros-Moldova. Studiul nu reprezintă neapărat viziunile finanţatorului.