Autor

Ion Spinei, doctor în ştiinţe fizico-matematice, conferenţiar universitar.

Despre studiu

Scopul studiului constă în analiza şi sistematizarea practicilor naționale și internaţionale referitoare la evaluarea rezultatelor școlare. Accentul se pune pe trecerea de la pedagogia bazată pe obiective la pedagogia bazată pe competențe.

Studiul a fost elaborat în cadrul Proiectului “Consolidarea politicilor educaționale şi creşterea nivelului de susţinere a acestora de către beneficiarii direcţi şi indirecţi ai sistemului educaţional”, finanţat de Fundaţiile pentru o Societate Deschisă prin intermediul Fundaţiei Soros-Moldova şi desfăşurat în parteneriat cu Ministerul Educaţiei.

Opiniile din acest Studiu sunt ale autorului şi nu reflectă în mod neapărat poziţiile Institutului de Politici Publice, Fundaţiilor pentru o Societate Deschisă, Fundaţiei Soros-Moldova şi Ministerului Educaţiei.

Situaţia actuală din domeniul evaluării rezultatelor şcolare

• În învăţământul general se constată o continuă scădere a reuşitei şcolare. În anul 2013 nota medie a examenului de bacalaureat a fost 6,11, în scădere faţă de 7,71, în anul 2008. Notele care se pun elevilor în şcoli nu corespund cu notele de la evaluările finale. În anul 2014, circa 42% din candidaţii la examenele de bacalaureat aveau media pe anii de studii de 8,0 şi mai mare, iar la examenele de bacalaureat, media de 8,0 şi mai mare a fost obţinută doar de circa 8% din candidaţi.
• Rezultatele evaluărilor internaţionale PISA 2009+ denotă că performanţa elevilor cu vârsta de 15 ani din Republica Moldova la lectură, matematică şi ştiinţe este printre cele mai joase din regiune. Restanţele în rezultatele învăţării ale elevilor din Republica Moldova şi din ţările vecine, inclusiv din CSI, este estimată la doi ani de şcolarizare. Conform evaluărilor PISA+, peste jumătate din elevii de 15 ani din Republica Moldova nu au atins nivelul de bază în lectură şi matematică, nivel absolut necesar pentru a participa în mod eficient şi productiv la viaţa socioeconomică.
• În anii 2009-2010 au fost depuse eforturi susţinute pentru actualizarea curriculei şcolare, elaborarea şi implementarea standardelor de eficienţă a învăţării, perfecţionarea metodologiilor de evaluare a rezultatelor învăţării.
• În anii 2013-2015 a fost implementată o nouă metodologie de organizare şi desfăşurare a examenelor de bacalaureat, accentul principal fiind pus de diminuarea fraudei academice. Metodologia în cauză nu a fost apreciată univoc de toţi actorii interesaţi de educaţie, atestându-se şi implicări inoportune din partea unor factori politici.
• Curriculumul în vigoare la disciplinele şcolare de studii operează cu diverse definiţii ale noţiunii de competenţă. Literatura pedagogică tratează noţiunea de competenţă foarte variat. Codul Educaţiei nu conţine o definiţie explicită a noţiunii de competenţă, fapt ce creează dificultăţi suplimentare în implementarea unor metodologii moderne de evaluare a rezultatelor şcolare.
• În majoritatea cazurilor, notarea elevilor poartă un caracter foarte subiectiv. Cadrele didactice au obişnuinţa să acorde zilnic note. Acest proces este încurajat şi de către conducerea instituțiilor de învățământ, de lucrătorii direcțiilor raionale şi municipale de învățământ, de specialiștii Ministerului Educației. Se consideră, că acordarea unui număr cât mai mare de note reprezintă un indicator ce confirmă bună desfășurare a lecțiilor.

Problemele cu care se confruntă evaluarea rezultatelor şcolare din Republica Moldova

• Gradul înalt de teoretizare a curriculumului.
• Gradul scăzut de relevanţă şi aplicabilitate practică a conţinuturilor curriculare de la toate nivelurile pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi şi pentru afirmarea ulterioară a celor ce învaţă în plan personal, social şi profesional.
• Axarea excesivă a evaluării formative şi sumative a învăţării pe cunoştinţe şi reproducerea de conţinuturi, în detrimentul evaluării de competenţe.
• Sistemul de monitorizare, evaluare şi asigurare a calităţii rezultatelor şcolare nu este racordat la prevederile curriculare privind formarea de competenţe, la rigorile programelor internaţionale de evaluare.
• Lipsa standardelor moderne de evaluare și aplicarea deficientă a celor în vigoare, care nu sunt orientate spre construirea unui sistem bazat pe performanțe. Standardele de eficienţă a învăţării la fiecare dintre disciplinele şcolare, elaborate în 2010, nu au devenit un instrument eficient de lucru pentru toate cadrele didactice, majoritatea din ele neştiind cum să le aplice.
• În mediile pedagogice nu există o viziune comună asupra principiilor de bază ale unei noi concepţii de evaluare a rezultatelor şcolare în bază de competenţe.

Recomandări

• Elaborarea Regulamentului de desfășurare a procesului de evaluare şi notare, aprobat de Ministerul Educației.
• La elaborarea testelor model din cadrul programelor de examene, să se indice nivelul de dificultate a itemilor. Elaboratorii de teste trebuie să cunoască dependența dintre gradul de dificultate al itemului și nivelul de competență al elevului, în baza modelelor de relații, descrise în raportul PISA 2009+.
• Crearea unei baza de date cu teste model pentru evaluările inițiale la toate disciplinele de studiu și pentru toate clasele, această sarcină revenindu-i Agenţiei pentru Examene şi Evaluare.
• Studierea permanentă a inovațiilor care se produc în alte sisteme educaționale, în primul rând al sistemului educațional din România. Familiarizarea cadrelor didactice și de cercetare cu inovațiile pedagogice din alte sisteme de învățământ.
• Susținerea din partea Ministerului Educației și a Academiei de Științe a Moldovei a proiectelor de cercetare pedagogică în domeniul evaluării rezultatelor şcolare.
• Sporirea responsabilității pentru implementarea rezultatelor cercetărilor științifice în domeniul pedagogiei și a rezultatelor obținute în cadrul proiectelor naționale și internaționale.
• Elaborarea unei baze de date cu itemi, pentru toate disciplinele şcolare, care ar servi pentru elevi şi profesori drept modele de subiecte la diverse evaluări sumative şi suport pentru elaborarea testelor finale în cadrul examenelor de toate nivelele. Cheltuielile necesare pentru elaborarea itemilor ar fi comensurabile cu cele pe care le suportă Ministerul Educaţiei la organizarea acestor examene.
• Implementarea facilităţilor oferite de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor în organizarea şi desfăşurarea evaluărilor şcolare;  computerizarea evaluării; dezvoltarea de softuri specializate.
• Să se facă claritate în problema notării elevilor: Când se acordă note? În baza căror criterii se acordă nota? Cât de frecvent trebuie să fie notat elevul? Cât de transparente sunt criteriile de notare?
• Organizarea, în cadrul cursurilor de formare continuă, a instruirii cadrelor didactice în domeniul evaluării realizărilor şcolare, inclusiv în domeniul Statisticii pedagogice
• Instituirea, sub egida Agenţiei de Evaluare şi Examinare, în cadrul unei instituţii de formare continuă a cadrelor didactice, a unui seminar naţional permanent cu tematica evaluării competenţelor şcolare.
• Includerea în „Regulamentul privind evaluarea rezultatelor învăţării, promovarea, absolvirea şi transferul elevilor în învăţământul primar, gimnazial şi liceal” a compartimentului „Evaluarea rezultatelor elevilor”, în care s-ar explica rolul şi locul evaluării iniţiale, a evaluării curente/imediată/punctuală, a evaluării formative, a celei sumative.
• Instruirea angajaţilor Agenţiei de Evaluare şi Examinare şi a membrilor grupurilor de lucru pentru elaborarea instrumentelor de evaluare în domeniul teoriei clasice şi moderne a analizei de itemi, analizei de varianţă factorială, a regresiei şi a corelaţiei etc.