Utilizarea banilor publici va fi eficientizată, atunci când Guvernul va urmări ca autoritățile administrației publice centrale să îndeplinească recomandările rapoartelor de audit ale Curții de Conturi, se susține în studiul „Raporturile dintre Curtea de Conturi a Republicii Moldova și autoritățile administrației publice centrale”. 

Studiul constată că „deși legea obligă entitățile auditate să execute hotărârile Curții de Conturi, statistica atestă că mai mult de 50% din cerințele și recomandările CCRM nu sunt executate”.

Autorul studiului, expertul în administrație publică Sergiu Tatarov, a identificat factorii care influențează negativ gradul de executare a cerințelor și de implementare a recomandărilor Curții de către administrația centrală. Pritre aceștia se numără:

Factorii aferenţi Curții de Conturi:

• calitatea cerințelor și recomandărilor formulate de către auditorii Curţii de Conturi, în special, aspectul general al recomandării
• adresarea incorectă în unele cazuri
• complexitatea cerinţei sau recomandării
• termene de implementare puţin realiste

Factorii aferenţi administrației publice centrale:

• auditul intern puțin performant
• disciplina executorie în reacționarea la recomandările din rapoartele CCRM
• lipsa la nivel de Guvern a sistemului instituționalizat de monitorizare continuă şi/sau ad-hoc a implementării hotărârilor CCRM
• existenţa practicilor eterogene în cadrul diferitor APC privind tratarea hotărârilor CCRM

În opinia autorului, pentru îmbunătățirea colaborării dintre Curte și Guvern, respectiv pentru sporirea numărului de recomandări implementare, e nevoie de făcut unele schimbări atât de ordin legislativ și instituțional, cât și funcțional.

1) Perfecționarea cadrului legislativ-normativ în vederea

• obligării APC de a îndeplini recomandările și cerințele expuse în rapoartele de audit adoptate de Curtea de Conturi;
• clarificării împuternicirilor CCRM în situaţiile cînd entităţile auditate încalcă legislaţia;
• completării Codului Contravențional cu o contravenție nouă ce ține de neexecutarea recomandărilor, cerinţelor sau altor prescripţii prevăzute în hotărârile CCRM;
• abilitării CCRM cu funcție de constatare a neexecutării de către entitățile auditate a recomandărilor și cerințelor din rapoartele de audit, după epuizarea procedurii prealabile;
• reglementării prin lege a modului de raportare de entităţile auditate privind executarea cerinţelor şi implementarea recomandărilor CCRM;
• modificării Regulamentului „Cu privire la evaluarea performanţelor profesionale ale funcţionarului public”, Anexa nr.8 la Hotărârea Guvernului nr.201 din 11.03.2009, astfel încât evaluarea performanței profesionale a funcționarului public să fie coroborată cu îndeplinirea obiectivelor aferente recomandărilor și cerințelor CCRM;
• modificării Hotărârii Guvernului nr.94 din 01.02.2013 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la evaluarea performanţei colective” în sensul condiționării acordării suplimentului la salariile de atingerea de către autoritatea publică sau subdiviziunea respectivă a obiectivelor aferente recomandărilor și cerințelor CCRM.

2) Acțiuni instituționale

• desemnarea în cadrul fiecărei APC a persoanei și/sau a subdiviziunii responsabile de executarea cerințelor și recomandărilor CCRM;
• includerea în planurile trimestriale de lucru ale Guvernului a chestiunilor privind executarea de APC a hotărârilor CCRM pentru a fi examinate în ședințele Executivului central;
• abilitarea unei subdiviziuni autonome în cadrul Cancelariei de Stat cu atribuție de monitorizare a executării de APC a Hotărârilor CCRM;
• instituriea în cadrul Secretariatului Parlamentului a unei structuri care ar conlucra zilnic cu auditorii CCRM în vederea asigurării bunei implementări de APC a recomandărilor CCRM.

3) Acțiuni de procedură în cadrul etapelor de planificare/aplicare ale procedurilor de audit, de raportare şi monitorizare:

• formularea unor recomandări ale CCRM în adresa Guvernului, nu a ministerului auditat în cazurile când implementarea recomandărilor CCRM se referă la remedierea problemelor interminsteriale și a celor care necesită surse financiare suplimentare;
• discutarea executării cerințelor și implementării recomandărilor CCRM la Colegiul APC;
• amplificarea rolului Consiliului consultativ de pe lângă CCRM;
• estimarea în bugetul pentru anul viitor de către APC auditate a sumelor necesare pentru imlementarea Hotărârilor CCRM;
• instituționalizarea sistemului privind persoanelor „afiliate” domeniului de activitate a APC-lui concret („curator” al APC) din partea CCRM.

4) Diseminarea experienței și bunelor practici internaționale:

• examinarea posibilităților de promovări/mediatizări/traninguri în APC cu implicarea CCRM și a experților străini;
• implicarea mai insistentă a organelor de lucru ale Parlamentului, în special comisiei permanente corespunzătoare profilului APC-lui respectiv, în procesul de monitorizare executării cerinţelor şi implementării recomandărilor CCRM.

Studiul „Raporturile dintre Curtea de Conturi a Republicii Moldova și autoritățile administrației publice centrale” a fost realizat în cadrul Proiectului „Recomandările Curţii de Conturi: Advocacy pentru transparenţa şi eficienţa utilizării banilor publici”. Acest proiect a fost implementat cu sprijinul Fundaţiei Soros-Moldova. Studiul nu reprezintă viziunile finanţatorului.