Revizuirea conceptului de securitate națională; necesitatea de reglementare a participării publicului la procesul de adoptare/revizuire a procedurilor privind secretizarea; excluderea prevederilor privind prelungirea secretizării informațiilor pe termen nedeterminat – sunt câteva din concluziile experților Institutului de Politici Publice, descrise în „Raportul de compatibilitate a legislației Republicii Moldova cu Principiile globale privind securitatea națională și dreptul la informare”. Studiul a fost elaborat la inițiativa și cu susținerea financiară a Programului de Drept al Fundației Soros-Moldova.

Principiile globale privind securitatea națională și dreptul la informare (Principiile TSHWANE) au fost elaborate prin consultări largi cu implicarea a peste 500 de experți din întreaga lume. Aceste principii reprezintă standarde pentru elaborarea, revizuirea și implementarea legislațiilor naționale în domeniul accesului la informații și securității naționale. Scopul acestor standarde este de a asigura echilibrul necesar dintre respectarea dreptului la informație al persoanelor și necesitatea guvernelor de a secretiza anumite categorii de informații din varii motive. Obiectivul principal este de a asigura transparența procedurilor de secretizare a informațiilor, în special din motive de securitate națională, pentru a permite persoanelor să-și exercite efectiv dreptul la informații.

În urma analizei detaliate a legislației naționale, autorii au ajuns la concluzia că legislația Republicii Moldova corespunde în cea mai mare parte principiilor sus-numite. Totuși, sunt mai multe principii care se regăsesc numai parțial în legislația moldovenească. Astfel, pentru evitarea unor interpretări ambigui, experții recomandă definirea foarte precisă a conceptului de securitate națională în legile Republicii Moldova. Potrivit experților, controlul independent asupra activității organelor de securitate nu poate fi îndeplinit în măsură deplină. Dacă Avocatul Poporului și instanțele de judecată au acces deplin la informațiile secretizate și se pot exprima asupra justeții clasificării acestora, atunci subcomisia parlamentară de control al activității SIS are acces limitat. Experții recomandă completarea legislației care să permită definirea clară a atribuțiilor subcomisiei parlamentare.

La fel, experții recomandă definirea mai clară a categoriilor de informații pentru care să nu fie restricționat accesul în caz de stare de urgență, război etc. Se atenționează asupra transparenței scăzute în procesul de aprobare a unor reglementări interne și lipsa unei proceduri conforme practicilor internaționale pentru contestarea deciziilor de secretizare a unor acte.

În Republica Moldova nu există prevederi legale care să reglementeze obligativitatea desecretizării unor informații după expirarea termenelor stabilite, nici de prelungire/stabilire a unor termene pentru secretizarea unei informații. Totodată, nu se aplică practica analizei oportunității desecretizării unor informații de interes public care țin de securitatea națională. O lacună este și lipsa obligativității motivării clare a refuzurilor de a prezenta informații pe motiv că ar fi secret de stat.

Pe parcursul analizei, experții au depistat lipsa totală a practicii de protejare a dezvăluirilor publice. Lipsa acesteia face aproape imposibilă dezvăluirea unor abuzuri fără ca cel care o face să fie tras la răspundere discplinară. În acest sens, se recomandă stabilirea la nivel legal a unor astfel de practici, când unele instituții sau angajații acestora pot sesiza organele de monitorizare sau opinia publică în cazul unor abuzuri.