Statul trebuie să încurajeze funcționarii publici să facă divulgări protejate și să asigure respectarea principiului protecției surselor jurnalistice. Sunt câteva dintre concluziile mesei rotunde Divulgarea protejată și protecția surselor din 26 septembrie 2017, organizată de Institutul de Politici Publice, cu sprijinul financiar al Departamentului Justiție și Drepturile Omului al Fundației Soros-Moldova.

La eveniment au participat mai mulți jurnaliști cunoscuți, experți în legislația mass-media și lideri ai unor organizații ce promovează accesul la informație.

Petru Macovei, Directorul Executiv al Asociației Presei Independente, a vorbit despre compatibilitatea legislației naționale cu privire la accesul la informație cu bunele practici internaționale. Acesta a menționat că în Republica Moldova se manifestă o tendință de secretizare nejustificată a informațiilor de interes public. Potrivit lui Petru Macovei, motivele cele mai des invocate atunci când instituțiile statului refuză să ofere informații ar fi următoarele:

• Nerecunoașterea calității de furnizor oficial de informații;
• Informația solicitată ar constitui secret de stat, secret comercial, sau ar conține date cu caracter personal.

Eugeniu Rîbca, expert în legislația mass-media, a accentuat faptul că la nivel internațional au fost elaborate un set de Principii Globale privind securitatea națională și dreptul la informație (Principiile Tshwane). Aceste principii oferă standarde pentru elaborarea, revizuirea și implementarea legislațiilor naționale ce ar asigura un echilibru dintre dreptul publicului la informație și necesitatea statului de a secretiza informații referitoare la sectorul securitate națională.

Dl. Rîbca este de părere că lucrurile în Republica Moldova la acest capitol sunt grave: „Reprezentanții statului trebuie să divulge informațiile secret de stat care țin de corupție. Noi suntem țara miliardului furat. Azi, funcționarii au acces la informații despre acte corupție și le ascund, iar mâine ne conduc”.

Principiile Tshwane stabilesc în mod clar categoriile de activități ilicite a căror divulgare de către funcționarii publici trebuie considerate divulgare protejată, procedurile pentru divulgări protejate și reacționare la aceste divulgări, precum și măsurile care trebuie întreprinse pentru a asigura protecția divulgărilor. În plus, cadrul normativ ar trebui să asigure protecție funcționarilor împotriva represaliilor pentru divulgări de informații care demonstrează activități ilicite.

În lipsa unor reglementări complete în domeniu, de o importanță deosebită devine principiul protecției surselor (Nicio persoană care nu este funcționar public nu trebuie obligată să dezvăluie o sursă confidențială sau materiale nepublicate într-o investigație privind divulgarea neautorizată de informații către presă sau public) și interpretarea acestuia de către jurisprudența națională și CEDO.

La rândul său, jurnalistul Vitalie Călugăreanu a prezentat exemple despre protecția surselor jurnalistice. Astfel, conform normelor europene, ziariștii au tot dreptul să nu divulge identitatea surselor lor de informare.

„Protecția surselor jurnalistice trebuie strict respectată. Orice tip de percheziții ale redacțiilor sau altor locații ale jurnaliștilor, cât și supravegherea jurnaliștilor sau interceptarea comunicațiilor acestora, cu scopul de a identifica sursele de informare sau de a viola secretul redacțional sunt strict interzise”, se arată în Carta Europeană a Libertății Presei. Totodată, sunt și cazuri când jurnaliștii sunt obligați întemeiat să dezvăluie sursa, „dacă acesta este o persoană evadată sau atunci când protecția sursei ar echivala cu săvârșirea unor infracțiuni”.

Cu exemple clare de intimidarea jurnaliștilor din Republica Moldova, având scopul de a-i face să-și dezvăluie sursele, a venit  Cornelia Cozonac, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice.

„Am o experință în jurnalism de 25 de ani. Am avut diverse perioade. Până în 2001, funcționarii erau mai deschiși cu presa, 2001-2009 a fost o perioadă complicată. După 2009 am observat o deschidere, persoanele cu funcții publice voiau să vorbească despre corupție, făceau scurgeri de informații. De trei ani încoace, există o mare frică în instituțiile statului, oamenii se tem să vorbească, se tem să-și piardă funcțiile, se tem să fie deschiși”, a mărturisit jurnalista.

Pe final, după mai multe dezbateri, directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbaroșie, a anunțat că discuțiile consistente din cadrul mesei rotunde au fost utile pentru a înțelege starea de lucru în domeniul accesului la informație, divulgărilor protejate și protecției surselor jurnalistice, „fiind, în continuare, datoria cetățenilor, mass-media și organizațiilor societății civile să-și exercite drepturile legale și să solicite respectarea acestora”.

Masa rotundă a fost organizată în cadrul Proiectului „Promovarea și implementarea Principiilor Globale privind Securitatea Națională și Dreptul la Informare”, implementat de Institutul de Politici Publice cu suportul financiar al Departamentului Justiție și Drepturile Omului al Fundaţiei Soros-Moldova.