Existența unui instituții independente responsabile de verificarea averilor, conflictelor de interese și a stărilor de incompatibilități ale agenților publici poate fi un mecanism destul de eficient în prevenirea și combaterea corupției și a cazurilor de îmbogățire nejustificată în sectorul public. Însă condiția principală pentru buna funcționare a acestui mecanism este existența unei voințe politice reale, care pe de o parte să asigure toate condițiile necesare pentru realizarea acestuia, iar pe de altă să creeze un sistem de contracarare a tuturor tentațiilor de ordin politic de a-l controla sau influența.

Cu regret, nu putem vorbi despre acest lucru în cazul Republicii Moldova, unde politicul în repetate rânduri s-a opus procesului de constituire a sistemului național de integritate, iar factorul decisiv în crearea CNI și ulterior reformarea ANI l-au constituit condiționalitățile externe, în special cele înaintea de UE. Lentoarea cu care este implementată reforma ANI, dar și încercările politicului de a submina eficiența ANI fie prin presiuni politice sau modificări ale legislației, demonstrează că procesul de consolidare a sistemului național de integritate va fi unul îndelungat și fără rezultate imediate. De aceea, este important ca presiunea din partea societății civile asupra guvernării să fie una constantă, prin monitorizarea continuă a tuturor eforturilor anti-corupție, semnalarea problemelor și oferirea de recomandări.

Analizând situația curentă în care se află ANI, autorii studiului de fașă au constatat mai multe probleme de ordin legal și instituțional care duc la tergiversarea reformei instituționale. De asemenea, au fost identificate și posibilele constrângeri și riscuri de ordin politic și financiar car ar putea periclita funcționarea eficientă a instituției reformate. Reieșind din categoriile și originea problemelor identificate și generalizând recomandările deja expuse în studiu, propunem spre considerarea subiecților cheie în implementarea reformei următoarele recomandări:

Guvernului

• Alocarea resurselor financiare necesare pentru reorganizarea și activitatea ANI în conformitate cu noile prevederi legale și cerințele instituției;
• Respectarea obligațiilor și a termenelor în aplicarea prevederilor privind lansarea mecanismului de completare electronică a declarațiilor de avere și interese (emiterea de semnături electronice gratuite tuturor subiecților declarării, asigurarea interoperabilității datelor dintre sistemul electronic de declarare a averilor și intereselor și registrele de stat și private, alocarea de resurse financiare necesare pentru măsurile preparatorii lansării sistemului);

Parlamentului

• Revizuirea actualului cadrul legal de integritate prin eliminarea prevederilor contradictorii și a vulnerabilităților de ordin legal, a normelor confuze și paralelismelor de competente instituționale (ANI/Procuratura, ANI/MAI, ANI/CNA, ANI/CSM);
• Revizuirea componenței CI prin mărimea numărului de reprezentanți ai societății civile, clarificarea competențelor acestuia și a procedurii de revocare a mandatului;
• Implicarea obligatorie a ANI în procesul de consultare publică a tuturor proiectelor de legi ce vizează domeniul de competență al ANI;

Consiliului de Integritate

• Asigurarea unui concurs transparent și corect pentru suplinirea funcțiilor de președinte și vicepreședinte a ANI;
• Evitarea tergiversărilor nemotivate ale procedurii de concurs pentru selectarea conducerii ANI;
• Elaborarea, consultarea și adoptarea fără întârzieri nejustificate a Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului de Integritate, care să conțină şi prevederi cuprinzătoare menite să asigure transparența procesului decizional.