English
Reformele în educație continuă sa fie axate pe condițiile din școli și mai puțin pe rezultate
Deși reformele din domeniul educației sunt, în mare parte, în atenția autorităților și a societății civile, ele continuă să fie axate mai mult pe condițiile de desfășurare a procesului educațional și mai puțin pe rezultatele acestuia. Calitatea educației, exprimată prin nivelul de pregătire a elevilor pentru o viață socială activă și împlinită, încă nu a devenit unul din indicatorii de succes ai reformelor și nu este reflectată ca un obiectiv distinct în documentele oficiale de politici educaționale.
Racordarea curriculumului și a manualelor școlare la tendințele moderne din viața socială și economia reală, crearea unor mecanisme stimulative de implicare în actul învățării, de extindere a demersurilor de autodezvoltare și autoafirmare a elevilor, părinților și comunităților sunt principalele recomandări ale studiului de politici educaționale „Învățământul general din perspectiva calității: eficacitate și eficiență”, realizat de către Institutul de Politici Publice, cu susținerea financiară a Programului de Sprijinire a Educației al Fundațiilor pentru o Societate Deschisă, oferită prin intermediul Fundației Soros-Moldova.
Studiul are drept scop analiza holistică a sistemului educațional din Republica Moldova, în special a învățământului general, din perspectiva eficienței și calității în raport cu nevoile actuale și de perspectivă ale societății.
S-a constatat că promovarea mai multor reforme ce au avut drept scop declarat îmbunătățirea procesului de predare-învățare-evaluare a dus la creșterea finanțării, îmbunătățirea condițiilor fizice din școli, majorarea salariilor cadrelor didactice, asigurarea elevilor cu manuale școlare. Cu regret însă, reformele nu întotdeauna s-au axat și pe calitatea educației, nu au fost însoțite de o analiză pertinentă a impactului acestora asupra perspectivelor de integrare și afirmare socială a viitorilor absolvenți ai instituțiilor de învățământ general. Deși evaluările externe nu atestă regrese în rezultatele învățării, avansarea țărilor din regiune este cu mult mai pronunțată, țara noastră aflându-se în partea de jos a clasamentelor internaționale. Autonomia instituțiilor de învățământ general este limitată, iar statutul și imaginea cadrului didactic în societate nu mai corespund cerințelor unei societăți bazate pe cunoaștere.
Recomandările studiului, grupate pe arii și direcții de intervenție, se referă la crearea unui cadru normativ-juridic și instituțional ce ar facilita implicarea tuturor actorilor din comunitățile educaționale în soluționarea problemelor instituțiilor de învățământ general și stabilirea unor parteneriate efective școală-părinți-comunitate.
În studiu este lansată propunerea de a elabora printr-o largă participare socială Conceptul „Parteneriate pentru educație” și de a implementa acest concept în toate școlile din țară, transformându-le în acest mod în veritabile centre educaționale comunitare.
