Aceast studiu de politici educaționale „Învățământul general din perspectiva calității: eficacitate și eficiență„ este elaborat în cadrul Proiectului “Valorificarea oportunităților de implicare efectivă a părinților, comunităților și societății civile în guvernanța educației”, implementat de Institutul de Politici Publice cu suportul financiar al Programului de Sprijinire a Educației al Fundațiilor pentru o Societate Deschisă în cadrul Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova.

Concluzii generale:

Progresul fiecărei societăți depinde într-o măsură decisivă de calitatea educației membrilor săi, în special, a celor tineri. Intelectul, sănătatea și cultura constituie în ansamblu cele mai valoroase bogății ale unei națiuni. Aceste componente valorice dintotdeauna au fost actuale pentru societate, dar în situația actuală ele au devenit priorități strategice.

Sistemul educațional din Republica Moldova se mai confruntă încă cu multe probleme, în special calitatea acestuia. Remarcăm un lucru important că de calitatea educației depinde în mare parte calitatea vieții, a mediului ambiant, a produselor alimentare și a mărfurilor industriale, sănătatea și securitatea cetățenilor, relațiile dintre oameni și atmosfera din comunitate. Prin urmare, scopul principal al reformelor din domeniul educației constă în crearea unui mediu propice și adecvat pentru dezvoltarea personalității subiectului educației nu doar în școală, dar și în familie și în comunitate.

Sistemul educațional este, în mare parte, în atenția guvernării. Se întreprind pași concreți privind promovarea anumitor reforme ce au drept scop declarat îmbunătățirea procesului de predare-învățare-evaluare. În ultimii ani au crescut semnificativ alocațiile din buget pentru educație. S-au îmbunătățit condițiile în majoritatea instituțiilor de învățământ. Au fost făcute actualizări ale Curriculumului Național și a fost modernizat procesul de formare continuă și inițială a cadrelor didactice și manageriale pe unele segmente ale predării și evaluării.

Totodată, învățământul general din Republica Moldova se confruntă cu mari probleme. Deși evaluările externe nu atestă regrese în rezultatele învățării, avansarea țărilor din regiune este cu mult mai pronunțată, țara noastră aflându-se în partea de jos a clasamentelor. Autonomia instituțiilor de învățământ general este limitată, iar statutul și imaginea cadrului didactic în societate nu mai corespund cerințelor unei societăți bazate pe cunoaștere.

Recomandările studiului, grupate pe arii și direcții de intervenție, se referă la crearea unui cadru normativ-juridic și instituțional ce ar facilita implicarea tuturor actorilor din comunitățile educaționale în soluționarea problemelor instituțiilor de învățământ și stabilirea unor parteneriate efective școalăpărinți-comunitate. Lansăm propunerea de a elabora printr-o largă participare socială conceptul ”Parteneriate pentru educație” și implementarea acestuia în fiecare școală din țara noastră, transformarea acestora în veritabile centre educaționale comunitare. În acest mod, problemele școlii vor deveni și probleme ale întregii comunității, fapt ce va facilita soluționarea în volum deplin a acestora. Și invers, performanțele instituțiilor de învățământ vor deveni indicatori de succes ai comunităților respective și ai societății moldovenești în ansamblu.

Nivelul de pregătire și profesionalismul cadrelor didactice trebuie să devină motorul calității în educație. Trecerea de la o formare inițială și continuă excesiv de teoretizată la una ce oferă cadrelor didactice metode eficiente de a învăța elevii să învețe, de a-i motiva și de a-i atrage să devină participanți activi și responsabili ai propriei învățări devine o cerință imperativă a reformelor educaționale. În vederea proiectării, implementării și evaluării activităților de învățare, cadrele didactice trebuie formate în baza abordărilor axate pe nevoile elevilor, părinților și ale comunităților educaționale.

Deși învățământul general nu oferă pregătire profesională, această sarcină revenindu-i următoarelor niveluri ale sistemului educațional, anume acesta formează și dezvoltă bazele necesare pentru a îmbrățișa cu succes în viitor o meserie, o profesie, o specialitate. Prin urmare, activitățile de îmbunătățire a calității învățământului general trebuie să aibă în vedere și aspectele ce țin de tendințele moderne din viața socială și economia reală, de crearea unor mecanisme stimulative atât pentru cadrele didactice, cât și pentru elevi de a se implica dezinteresat în actul învățării și de a îmbunătăți rezultatele propriilor implicații în demersul de autodezvoltare și autoafirmare.