Studiul Moldova între Est și Vest: Viziuni din Găgăuzia și Taraclia este realizat în baza rezultatelor unui sondaj de opinie realizat printre locuitorii din autonomia găgăuză și raionul Taraclia. Sondajul a fost efectuat în perioada 16 septembrie – 2 octombrie 2021. Scopul sondajului a fost de a măsura percepțiile și atitudinile locuitorilor din autonomia găgăuză și raionul Taraclia referitor la o gamă largă de aspecte legate de situația socio-economică și politică din Republica Moldova în urma schimbărilor politice din 2020-2021.

Institutul de Politici Publice efectuează sondaje de opinie focusate pe locuitorii din autonomia găgăuză și raionul Taraclia începând cu anul 2011. Primele două sondaje au fost efectuate în 2011 și 2015. Sondajul din 2021 a fost realizat în cadrul unui proiect finanțat de către Black Sea Trust for Regional Cooperation, un proiect al German Marshall Fund (SUA).

Sumar Executiv

Identitatea primară a locuitorilor din UTA Găgăuzia și din raionul Taraclia este incertă, conturându-se concomitent trei identități primare – civică, regională și locală comunitară, niciuna fiind dominantă. Conform sondajului din 2021, identitatea primară în baza etnicității a devenit irelevantă.

Identitatea culturală în regiunile cercetate este difuză, bidirecțională, respondenții simțind apartenența atât față de cultura propriei etnii, cât și față de cultura rusă.

Subiectul „patria istorică”, abordat în cadrul interviurilor aprofundate, a relevat că intervievații nu fac referință la originea istorică a etniei, ci definesc „patria istorică” în funcție de locul unde s-au născut ei, părinții sau buneii lor. Astfel, Republica Moldova și URSS sunt menționate întotdeauna, iar asocierea cu Turcia și Bulgaria lipsește.

În pofida unei identități fragmentate și lipsei unei identități civice dominante, îndatoririle cetățenești sunt în mare parte acceptate. Totuși, obligativitatea cunoașterii limbii de stat de către locuitorii UTA Găgăuzia și ai raionului Taraclia este o îndatorire cetățenească mai puțin acceptată.

Gradul de integrare civică resimțit de respondenți este unul moderat. Totodată, există cel puțin trei indicatori de care depinde gradului resimțit de integrare / sentimentul de integrare:

– Cunoașterea limbii de stat impulsionează cu aproape 25% indicatorul gradului resimțit de integrare (53,0% în cazul celor care nu cunosc deloc limba de stat și 77,2% în cazul celor care o cunosc bine).

– Nivelul înalt de studii impulsionează cu peste 20% indicatorul gradului resimțit de integrare (53,2% în grupul cu cel mai redus nivel de studii și 75,8% în grupul cu cel mai sporit nivel de studii).

– Integrarea economică, de asemenea, sporește indicatorul gradului resimțit de integrare – cu 7% dintre cei economic inactivi și cei economic activi și cu 12% dintre grupul cu cel mai scăzut nivel de venituri și grupul cu cel mai sporit nivel de venituri.

În plan lingvistic, în regiunile cercetate continuă să se mențină starea de bilingvism. Limba rusă domină ca grad de cunoaștere și utilizare, suplimentată de limba etniei. Preferința pentru limba rusă este explicată prin: limbă de comunicare interetnică, migrația sporită către Federația Rusă în scop de muncă și studii, căsătoriile mixte în regiune.

Totodată, de la sondajul din 2011 a crescut ponderea celor care cunosc limba de stat. Astfel, ponderea celor care afirmă că vorbesc fluent limba moldovenească* s-a dublat (de la 11,6%, în sondajul din 2011, la 23,4% în 2021), iar ponderea celor care afirmă că vorbesc fluent limba română a crescut de la 9,7% în 2011 la 16,8% în 2021. S-a schimbat și atitudinea față de persoanele care reușesc să învețe limba de stat, de la una negativă, în urmă cu un deceniu, spre una marcată de respect în comunitate, în prezent.

Incidența unor dificultăți cauzate de necunoașterea limbii de stat nu este una considerabilă și a rămas constantă în timp.

Deși calitatea predării limbii de stat în regiunile cercetate este foarte des invocată printre cauzele nivelului scăzut de cunoaștere a acesteia, respondenții nu au fost critici în privința acestui aspect. Mai mult de jumătate din respondenți s-au declarat satisfăcuți și moderat satisfăcuți de calitatea predării. Totuși, interviurile aprofundate au relevat că o bună parte a cursurilor de studiere a limbii de stat pentru funcționarii publici din regiunile cercetate sunt organizate „pentru bifă”, neproducând efecte reale în ceea ce privește cunoașterea limbii de stat.

Realitățile lingvistice determină și consumul de produse media în regiunile cercetate, dominate de producția media din Federația Rusă.

Subsecvent, specificul spațiului informațional determină și percepțiile politice și geopolitice din UTA Găgăuzia și din raionul Taraclia. Chiar dacă o bună parte a respondenților anticipează un viitor în care Republica Moldova rămâne stat independent, în regiunile cercetate persistă, conform sondajelor din 2015 și 2021, așteptările unei construcții statale comune cu Federația Rusă.

La evaluarea activității autorităților publice se observă tradiționala relație inversă între satisfacție și distanța până la autoritatea publică: respondenții sunt cel mai satisfăcuți de activitatea autorităților locale și cel mai nesatisfăcuți de activitatea autorităților naționale. Autoritățile naționale sunt privite cu neîncredere, inclusiv din cauza orientării geopolitice pro-europene a acestora.

Preferințele politice ale populației din regiunile cercetate relevă, în continuare, susținerea necondiționată a forțelor politice percepute ca fiind pro-ruse. În același timp, sunt mari ponderile celor care consideră că niciun partid nu reprezintă interesele UTA Găgăuzia și ale raionului Taraclia. Aproape jumătate din respondenți (45,2%) nu au încredere în niciun politician de nivel național. La nivel regional, de asemenea, există un deficit de ofertă politică. Majoritatea respondenților neavând un lider politic regional în care și-ar putea investi încrederea.

Pe lângă factorii economici, juridici sau politici, preferințele geopolitice au și un fundament emoțional solid. Populația din UTA Găgăuzia și din raionul Taraclia are un sentiment puternic de apartenență la așa-numita Lume Rusă. Astfel, 34,3% dintre respondenți consideră că Republica Moldova este parte a Lumii Ruse. Totuși, acest indicator a scăzut simțitor de la valorile înregistrate în sondajul din 2015 (64,6%).

În cadrul unor eventuale referendumuri, preferințele locuitorilor UTA Găgăuzia și ai raionului Taraclia ar fi vădit pentru aderarea la Uniunea Eurasiatică. Totuși, de la sondajul din 2015, a crescut relevant ponderea celor care ar prefera aderarea la Uniunea Europeană.

În ceea ce privește identificarea principalului furnizor de asistență pentru UTA Găgăuzia și raionul Taraclia, există anumite percepții, impregnate în conștiința colectivă, a ceea ce este Federația Rusă pentru locuitorii din regiunile cercetate. Aceste percepții sunt alimentate în mare parte de informațiile furnizate constant și uniform de mass media din Federația Rusă. Astfel, Federația Rusă este percepută ca cel mai bun partener, în pofida faptului că cei intervievați nu pot menționa niciun caz de asistență financiară din partea acesteia.