Mărimea plăților informale efectuate anual de către părinți în învățământul general constituie 782,5 milioane lei anual. Estimările arată că părinții plătesc anual circa 232,8 milioane lei pentru cărți și caiete suplimentare, 332,6 milioane lei pentru lecțiile individuale în școală sau în afara ei, 44,8 milioane lei pentru cadourile oferite cadrelor didactice, 90,5 milioane lei pentru manifestațiile școlare, 77,9 milioane lei pentru cercurile și secțiile sportive. Pentru examene și note mai bune se plătesc circa 3,9 milioane lei.

Sunt cifrele prezentate astăzi în cadrul studiului sociologic ”Etica și integritatea academică în învățământul general. Plățile informale în școli”. Scopul studiului este analiza fenomenului plăților formale și informale achitate de către părinți în instituțiile de învățământ general și a impactului cadrului normativ-juridic din domeniul educației asupra fenomenului în cauză. Studiul a fost realizat de către Institutul de Politici Publice, în parteneriat cu Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS-Research”, cu susținerea financiară a Programului de Sprijinire a Educației al Fundațiilor pentru o Societate Deschisă și a Fundației Soros Moldova.

Conform datelor oferite de sondaj, cheltuielile anuale medii ale unei familii ce are copii de vârsta școlară au constituit circa 5 907 de lei pe lună. Din acestea, 968 de lei au fost destinate educației. Cheltuielile în cauză includ atât plățile formale (îmbrăcăminte, uniformă, costum sportiv, manuale, rechizite școlare etc.), cât și plățile informale (diverse “fonduri”, cadouri pentru cadrele didactice, note mai bune, reparații, fundații, asociații, comitete din cadrul școlilor etc.).

În raport cu cei 13 247 de lei alocați anual de către stat pentru fiecare elev, cheltuielile pentru educație suportate de părinți constituie 87,7%. Altfel zis, la fiecare leu alocat de stat, părinții mai contribuie cu aproape 90 de bani. Ponderea părinților care declară că plățile din școli reprezintă pentru familiile lor o povară financiară este de circa 35%. Totodată, circa 37% dintre respondenți afirmă că aceste plăți reprezintă o sumă acceptabilă pentru ei.

Datele sondajului arată o creștere a poverii plăților suplimentare în cazul respondenților ce locuiesc la sat și ai celora cu venituri mici. În rândul părinților persistă temerile referitoare la faptul că refuzul de a plăti va avea consecințe negative pentru propriii copii. Astfel de temeri au fost raportate de circa 15% dintre respondenți.

”Intrarea în vigoare în 2015 a Codului de etică al cadrului didactic a dus la o reducere semnificativă a implicării angajaților școlii în procesul de colectare a plăților informale, aceste 2 / 2 activități fiind preluate de cele mai diverse “fonduri”, cum sunt cele ale asociațiilor părintești, ale școlilor și ale claselor”, a susținut Anatol Gremalschi, director de programe la Institutul de Politici Publice.

În opinia autorilor sondajului diminuarea semnificativă a fenomenului plăților informale în școli ar trebui făcută prin metode administrativ-organizatorice (revitalizarea inspecțiilor școlare, evaluări obiective, examene de admitere în universități etc.), dar și prin promovarea afirmării eticii și integrității academice în cadrul organizațiilor de părinți.

Sondajul a fost efectuat în vara anului 2020, pe un eșantion de 1100 de respondenți. Marja de eroare a sondajului constituie ± 3%. Sondajul este reprezentativ la nivel național.

Studiul  ”Etica și integritatea academică în învățământul general. Plățile informale în școli”.

Această activitate este realizată în cadrul proiectului “Valorificarea oportunităților de implicare efectivă a părinților, comunităților și societății civile în guvernanța educației”, implementat de Institutul de Politici Publice cu suportul financiar al Programului de Sprijinire a Educației al Fundațiilor pentru o Societate Deschisă și al Fundației Soros Moldova, în cadrul Departamentului Buna Guvernare.