Institutul de Politici Publice a prezentat, în cadrul conferinței de presă de astăzi, rezultatele  sondajului de opinie realizat printre locuitorii din autonomia găgăuză și raionul Taraclia. Sondajul a fost efectuat în perioada 16 septembrie – 2 octombrie 2021, pe un eșantion de 620 de persoane din 36 localități, reprezentativ pentru populația adultă a autonomiei găgăuze și raionului Taraclia, eroarea maximă fiind de ±3.9%.

Scopul sondajului a fost de a măsura percepțiile și atitudinile locuitorilor din autonomia găgăuză și raionul Taraclia referitor la o gamă largă de aspecte legate de situația socio-economică și politică din Republica Moldova în urma schimbărilor politice din 2020-2021.

Tradițional, Institutul de Politici Publice efectuează sondaje de opinie printre locuitorii din autonomia găgăuză și raionul Taraclia la fiecare cinci ani. Primele două sondaje au fost efectuate în 2011 și 2015. Sondajul din 2021 a fost realizat în cadrul unui proiect finanțat de către Black Sea Trust for Regional Cooperation, un proiect al German Marshall Fund (SUA).

Aspecte socio-economice                       

Comparativ cu rezultatele Barometrului de Opinie (BOP) – Iunie 2021, realizat la nivel național, ponderea respondenților care consideră că lucrurile în Republica Moldova se îndreaptă într-o direcție greșită este mai mare. Astfel, 81.3% consideră că lucrurile se îndreaptă într-o direcție greșită (BOP – 63.9%). Doar 9.1%  consideră că direcția este bună (BOP – 29.6%).

Din numărul total al respondenților, doar 6.3% sunt mulțumiți de situația economică a țării, iar 75.7% – nu sunt mulțumiți.

Comparativ cu sondajul similar din 2015, respondenții au devenit mai nemulțumiți de situația economică a regiunilor în care locuiesc. Dintre respondenții care locuiesc în autonomia gagăuză 73.5% nu sunt mulțumiți de situația economică a regiunii (în 2015 – 66.3%), iar dintre cei care locuiesc în raionul Taraclia – 67.3% nu sunt mulțumiți (în 2015 – 32.2%).

În top trei probleme care îngrijorează populația în mod special se regăsesc:

• Prețurile (50.40%)
• Șomajul (47.80%)
• Viitorul copiilor (33.40%)

Problema creșterii prețurilor este mai îngrijorătoare pentru locuitorii din autonomia găgăuză (54.20%), decât pentru locuitorii raionului Taraclia (39.3%). În schimb locuitorii raionului Taraclia văd mai sumbru șomajul și viitorul copiilor, comparativ cu cei din autonomia găgăuză. Printre principalele probleme au mai fost menționate: sărăcia (30.7%), criza financiară (30.2%) și corupția (24.5%). Doar un procent infim de respondenți consideră că starea relațiilor interetnice este o problemă îngrijorătoare.

În opinia respondenților locuitori ai autonomiei găgăuze, principalele cauze ale sărăciei în Republica Moldova sunt: administrarea publică deficientă (40.8%) și corupția (23.2%).

63.7% din respondenți au rude care lucrează temporar peste hotare. Marea majoritate a acestora fiind în Federația Rusă (63.9%), Germania (41.3%), Turcia (25.6%).

 Aspecte lingvistice

În comparație cu sondajul similar din 2015, scade ponderea respondenților de acord cu afirmația că cetățeanul Republicii Moldova trebuie să cunoască limba de stat, de la 74.5% în 2015 la 65.7% în 2021.  Dintre respondenții din Găgăuzia, 49.1% au fost de acord cu afirmația că locuitorii autonomiei găgăuze ar trebui să cunoască limba de stat, în timp ce 46.5% nu au fost de acord cu afirmația.

În acest sens, denumirea limbii de stat a Republicii Moldova este o chestiune principială pentru 73.4% din respondenții sondajului, care au afirmat că limba de stat ar trebui să se numească ”moldovenească” (în 2015 – 78%). În același timp 21.3% din respondenți afirmă că aceasta nu este o chestiune principială.

Limba rusă rămâne limba de bază atât în autonomia găgăuză, cât și în raionul Taraclia. Astfel, respondenții vorbesc acasă, cel mai des, în limba rusă. Acest lucru este valabil atât pentru acei respondenți care locuiesc în autonomia găgăuză (49.9%, în 2015 – 48.4%), cât și pentru cei care locuiesc în raionul Taraclia (51.7%, în 2015 – 47%). Deși, 73.80% din respondenții din Găgăuzia au fost de acord acord cu afirmația că locuitorii autonomiei ar trebui să cunoască limba găgăuză, doar 46% din respondenți vorbesc cel mai des în limba găgăuză (44.9% – în 2015). Doar 42.1% din respondenții care locuiesc în raionul Taraclia utilizează cel mai des limba bulgară.

Totuși, în autonomia găgăuză și raionul Taraclia se îmbunătățește timid situația cu privire la cunoașterea limbii de stat. A crescut la 23.4% ponderea respondenților care pot citi și vorbi fluent în limba de stat, de la 16.8% – în 2015. În același timp, 47.9% înțeleg limba de stat, însă nu o pot vorbi (43.4% – în 2015). Nu înțeleg deloc limba de stat 28.6% din respondenți, în scădere de la 39.2% – în 2015.

Crește și ponderea respondenților care simt o necesitate mare sau foarte mare de a cunoaște limba de stat în activitățile de zi cu zi, de la 30,3% în 2015 la 49.9% în 2021. 47.4% mai degrabă nu au o astfel necesitate sau nu o au deloc (68.3% – în 2015).

Limba rusă e preferată de 66.10% de respondenți ca limbă de educație a copiilor lor, în scădere de la 83.3%  în 2015. Limba de stat e pe locul trei în preferințe (10.6%, în 2015 – 10.4%), fiind devansată, comparativ cu sondajul din 2015, de limba engleză (12.4%, în 2015 – 2.2%).

În același timp, 38.1% din respondenți sunt foarte mulțumiți sau destul de mulțumiți de nivelul de învățare a limbii de stat în regiuni, iar 25.2% sunt nu prea mulțumiți sau deloc mulțumiți de nivelul curent.

Au fost semnalate cazuri în care respondenții  au avut probleme sau au fost discriminați din cauza necunoașterii limbii de stat. Aproape 6.5% din respondenți  (răspuns da, de câteva ori) nu au reușit să se înscrie la studii la instituția de învățământ dorită, 4.5% au fost nevoiți să renunțe la o anumită funcție, iar 4% nu au fost acceptați la un post de muncă din cauza acestui fapt. Cifre similare au fost măsurate și de sondajul din 2015.

 Surse de informare

 Aproximativ 90% din respondenți preferă să se informează în limba rusă, fie că este vorba de TV, radio, ziare sau internet. În acest sens, comparativ cu sondajul din 2015, situația nu s-a schimbat.

 Încrederea în mass media din Federația Rusă este mai mare decât încrederea în mass media din Republica Moldova. Totuși, comparativ cu sondajul din 2015, încrederea în mass media scade pe tot spectrul surselor de informare. Astfel, 62% din respondenți au o încredere mare sau foarte mare în mass-media din Federația Rusă (84.7% – în 2015).  38.4% au o încredere mare sau foarte mare în mass-media din Republica Moldova (42.9% – în 2015). Cea mai mare lipsă de încredere respondenții o față de mass-media din România și Ucraina, 78.5% și respectiv 73.6% din ei nu prea au încredere sau n-au deloc încredere în acestea.

Principalele canale urmărite de respondenți sunt: RTR Moldova (41.8%), Pervîi Kanal Moldova (36.5%), NTV Moldova (31.5%).

 Politică: instituții și politicieni

Interesul pentru politica la nivel național este mai mare în rândul respondenților locuitori ai raionului Taraclia (răspunsurile mult și foarte mult – 42.9%) decât în rândul respondenților locuitori ai autonomiei găgăuze (răspunsurile mult și foarte mult – 27.5%). Același lucru este valabil și în cazul interesului pentru politică la nivel regional/local, 52.5% din respondenții locuitori ai raionului Taraclia au afirmat că au un interes mare și foarte mare, comparativ cu doar 35.4% din respondenții locuitori ai autonomiei găgăuze.

La fel ca și în sondajele realizate la nivel național, Biserica și Primăria se bucură de încredere înaltă în rândul respondenților din autonomia găgăuză și raionul Taraclia.  79.3% au oarecare și foarte multă încredere în Biserică, în Primărie – 69.6%.

Încrederea în instituțiile politice ale statului se menține la un nivel foarte jos. Astfel, 70% din respondenți nu au deloc încredere în Președintele Republicii Moldova, 61.9% – nu au deloc încredere în Parlament, 60% – nu au deloc încredere în Guvern. Dintre respondenții care locuiesc în autonomia găgăuză, 40.1% – nu au deloc încredere în Adunarea Populară, iar 38.5% – nu au deloc încredere în Bașkanul Găgăuziei.

Satisfacția (răspunsurile mai degrabă mulțumit și foarte mulțumit) față de activitatea autorităților publice de nivel central este mai mică decât satisfacția față de activitatea autorităților publice de nivel local/regional. Doar 10.5% sunt satisfăcuți de activitatea autorităților centrale ale Republicii Moldova, însă aproape 62.5% sunt satisfăcuți de activitatea autorităților locale din localitatea lor. În Găgăuzia, 26% din respondenți sunt satisfăcuți de activitatea Adunării Populare, iar în raionul Taraclia, 47.7% din respondenții sunt satisfăcuți de activitatea autorităților raionale. De asemenea, referitor la activitatea Bașkanului Găgăuziei, 38.9% din respondenți sunt mai degrabă mulțumiți și foarte mulțumiți, iar 55% sunt mai degrabă nemulțumiți și nemulțumiți.

În opinia la 48.7% din respondenții locuitori ai autonomiei găgăuze și 26.2% din respondenții locuitori ai raionului Taraclia, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova este partidul care reprezintă cel mai bine intereselor lor. De asemenea, 25.3% din respondenții locuitori ai raionului Taraclia consideră că acest rol îi revine Partidului Șor.

La întrebarea privind personalitatea politică din Republica Moldova în care respondenții au cea mai mare încredere, pe locul întâi s-a situat Igor Dodon cu 30.4%, urmat la mare distanță de Maia Sandu cu 3.8%. Se poate observa și că printre respondenții locuitori ai Taracliei popularitatea Maiei Sandu (2.9%) este mai mică decât popularitatea lui Ilan Șor (6.8%). În același timp, din totalul respondenților, 45.2% nu au încredere în nici un actor politic din Republica Moldova.

Actualul Bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah, cu 21.4% din respondenții locuitori ai autonomiei găgăuze, se bucură de cea mai mare încredere dintre actorii politici din autonomie. Veaceslav Lupov, primarul orașului Taraclia, cu 17.1% din respondenții locuitori ai raionului Taraclia, se bucură de cea mai mare încredere dintre actorii politici din raionul Taraclia. În același timp, din totalul respondenților, 44.6% nu au încredere în nici un actor politic din autonomia găgăuză și raionul Taraclia.

Întrebați care sistem politic li se pare mai bun, 56.4% din respondenți au ales opțiunea ”sistemul sovietic, pe care l-am avut înainte de anii 90” (42.6% – în 2015), 16.2% au optat pentru ”sistemul actual din Federația Rusă” (41.8% – în 2015) și doar 6% au indicat ”sistemul democratic occidental” ca fiind cel mai bun (2.9% – în 2015).

Organizarea politică viitoare a Republicii Moldova este văzută diferit de către locuitorii autonomiei găgăuze comparativ cu locuitorii raionului Taraclia. În Găgăuzia, 33.6% din respondenți văd viitorul Republicii Moldova în calitate de stat independent federativ cu Transnistria și Găgăuzia în calitate de subiecți ai federației și doar 18.3% consideră că Republica Moldova va fi un stat independent unitar. În Taraclia, 27.8% din respondenți consideră că Republica Moldova va fi un stat unitar și doar 11.4% văd țara în calitate de stat federativ. În același timp, 17.4% din totalul respondenților consideră că Republica Moldova ar putea intra în componența Federației Ruse, 2.5% – în componența UE,  1.1% – în componența României.

Respondenții au rămas surprinși de rezultatele alegerilor prezidențiale din 2020 (70.3%) și alegerilor parlamentare din 2021 (64.4%).

Aproape 27% din respondenți consideră că probabilitatea unirii cu România este destul de mare și mare în rezultatul alegerilor din 2020 și 2021.

Relații externe

Respondenții au preponderent o opinie bună și foarte bună despre Federația Rusă (96.4%), Turcia (69.4%), Uniunea Eurasiatică (60%), Ucraina (53.2%), Uniunea Europeană (52.5%). În același timp, respondenții au preponderent o opinie rea și foarte rea despre NATO (57.9%), OSCE (46.5%). Opiniile despre SUA și România sunt împărțite.

 În cadrul unor referendumuri separate:

• 6% ar vota pentru aderarea la Uniunea Europeană (3.6% – în 2015) și 58.4% – împotrivă (80% – în 2015)
• 9% ar vota pentru aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică (83.8 – în 2015) și 37% – împotrivă (5% – în 2015)

Dacă ar avea de ales între aderarea la Uniunea Europeană și aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică, atunci 44.1% ar vota pentru aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică (86.9% – în 2015) și 19% – pentru aderarea la Uniunea Europeană (2.6% – în 2015).

49.5% din respondenți optează pentru încetarea Acordului de Asociere și doar 22.2% pentru implementarea acestuia.

Referindu-se la apartenența la așa-numita Lume Rusă, 34.3% din respondenți consideră că Republica Moldova este parte a Lumii Ruse (64.6% – în 2015). În același timp, 40.9% din respondenți consideră că Republica Moldova nu are apartenență civilizațională nici la Lumea Rusă, nici la Lumea Europeană (21.5% – în 2015).

Referitor la ajutoarele externe recepționate de Republica Moldova, 40.4% consideră că Federația Rusă acordă cel mai mare ajutor Republicii Moldova, 14% – că Uniunea Europeană. Respondenții din autonomia găgăuză consideră că regiunea este ajutată cel mai mult de către Turcia (50.8%), urmată de Federația Rusă (22.6%) și Uniunea Europeană (5.2%). În același timp, respondenții din raionul Taraclia consideră că raionul este ajutat cel mai mult de către Federația Rusă (18.1%), urmată de Bulgaria (13.9%) și Uniunea Europeană (13.7%).

 Autonomia găgăuză

 62.7% din respondenții care locuiesc în autonomia găgăuză cred că competențele autonomiei ar trebui extinse, 20% – că ar trebui să rămână la fel și doar 4.6% consideră că acestea ar trebui să fie restrânse. În același timp, 66.6% din respondenții care locuiesc în autonomia găgăuză nu cunosc despre Legea din 1994 cu privire la autonomie.

59.5% din respondenții locuitori ai autonomiei găgăuze consideră alegerile în autonomia găgăuză libere și corecte, iar 30.3% consideră că acestea nu sunt corecte.

Activitatea Adunării Populare în perioada 2015-2021 a fost percepută mai degrabă negativ. Doar 17.6% din respondenții locuitori ai autonomiei găgăuze au catalogat activitatea Adunării Populare în perioada 2015-2021 ca fiind destul de bună și foarte bună, în timp ce 33% au catalogat-o ca fiind destul de rea și foarte rea, iar 37% – ca fiind nici bună, nici rea.

În opinia respondenților din autonomia găgăuză, Irina Vlah – 41.9%, a fost cel mai bun Bașcan al Găgăuziei. La acest capitol, ea i-a devansat pe Mihail Formuzal – 14.8%, Gheorghi Tabunșcic – 7.9% și Dmitri Croitor – 5.1% din respondenți.

 Gradul de integrare în societate

Crește numărul celor care nu se consideră integrați în societatea din Republica Moldova. Astfel, 26.9% din respondenți afirmă că nu se consideră integrați, în creștere de la 23.4%  în sondajul din 2015.

 În acest sens, de exemplu, în autonomia găgăuză, mai mulți respondenți se consideră, în primul rând, locuitori ai Găgăuziei (35.40%), decât cetățeni ai Republicii Moldova (35.40%). Pentru respondenții din Taraclia, însă, cetățenia Republicii Moldova (40.10%) primează asupra statutului de locuitor al raionului Taraclia (17.30%).

 ”Credința într-un viitor comun” este faptul care ar putea să-i unească pe oamenii care locuiesc în Republica Moldova în opinia a 44.5% din respondenți.