Scopul studiului a fost analiza percepţiilor şi experienţelor funcţionarilor publici din administraţia centrală privind nivelul de corupţie, formele acesteia şi modul în care acestea influenţează procesul de afirmare şi promovare în carieră a bărbaţilor şi femeilor.

Analiza a fost realizată în baza metodologiei privind riscurile și vulnerabilitățile asociate corupției în serviciul public legate de egalitatea de gen, elaborată în cadrul PNUD. Astfel, au fost aplicate următoarele metode de cercetare: ancheta pe bază de chestionar, interviu aprofundat, focus grup, documentare statistică. Grupul țintă l-au construit funcționarii publici angajați ai Cancelariei de Stat, ai Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei şi  ai Ministerului Tineretului și Sportului din Republica Moldova.

Studiul a identificat formele de manifestare a corupţiei în cadrul APC şi a determinat modul în care acestea influenţează avansarea şi promovarea profesioală a femeilor. De asemenea, studiul a evaluat cunoștințele funcționarilor publici cu privire la fenomenul corupției și a mecanismului de sesizare a cazurilor de corupție.

Principalele constatări ale studiului:

• Femeia este percepută ca fiind vulnerabilă, nu în sensul vulnerabilității legale sau instituționale, ci din cauza suprasolicitării cu obligațiuni și responsabilități familiale.
• Femeile identifică într-o măsură mai mare existența manifestărilor de corupție în cadrul Serviciului Public din Republica Moldova.
• Gradul de implicare al femeilor în acte de corupție este mai mic dat fiind natura lor emotivă. Astfel, femeile sunt caracterizate ca fiind mai fricoase în acceptarea unor situații de corupție, mai calculate în estimarea riscului care poate produce un act de corupere etc. Comparativ cu femeile, bărbații sunt consideraţi ca fiind îndrăzneți în implicarea și participarea la acte de corupție, considerându-le “ceva normal”.
• Femeile implicate în cercetare au raportat de două ori mai mult că au fost martor la acte de corupție, comparativ cu bărbații (17,2% versus 10%).
• Femeile din cadrul APC percep într-o măsură mai mare aplicarea unor criterii discreționare în cadrul subdiviziunii în care activează și consideră că aceste criterii nu sunt disponibile întregului personal din cadrul subdiviziunii.
• Studiul atestă o lipsă de încredere privind funcționarea şi eficienţa măsurilor anticorupție determinate de lipsa aplicabilității legislației în vigoare. Respondenţii semnalează faptul că actualmente sistemul de raportare a cazurilor de corupţie nu  este funcțional și nu oferă credibilitate.
• Datele studiului au evidenţiat faptul că bărbații angajați ai APC participă într-o pondere mai mare decât femeile la diferite evenimente de formare, de deplasare peste hotare, cu excepţia training-urilor şi seminarelor, desfăşurate cu precădere, la nivel local.  Femeile fiind dezavantajate din motive personale.

În concluzie menţionăm că perioada de afirmare profesională a femeii în APC este mult mai lungă decât cea a unui bărbat din cauza barierelor sociale (stereotipurilor de gen), obligațiilor și rolurilor familiale, precum și gradului redus de implicare în diverse oportunități de avansare la serviciu. Femeile cu greu acceptă funcții de conducere ierarhic superioare, ceea ce contribuie la avansarea rapidă și continuă a bărbaților, care la rândul lor, favorizează și promovează angajații de sex masculin. Astfel, corupția influențează, în mod indirect creșterea în carieră a femeii, fiind precedată de factori sociali, familiali și situaționali.

Studiul a contribuit la formularea de recomandări specifice pentru considerarea dimensiunii de gen în problemele corupţiei pentru asigurarea accesului egal și nepărtinitor la informații și oportunități de promovare a femeilor în cadrul APC.

Studiul s-a desfășurat în lunile noiembrie 2015 – februarie 2016 şi reprezinta un efort comun al Iniţiativei Globale Anti Corupţie a PNUD (Global Anti-Corruption Initiative – GAIN) cu sediul la New York, al Centrului regional PNUD pentru Europa şi CSI cu sediul la Istanbul şi al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în Moldova în cadrul proiectului „Concolidarea funcţiilor de prevenire şi analiză a corupţiei ale Centrului Naţional Anticorupţie”, implementat cu susţinerea financiară a Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei.