Pe 4-5 mai 2021, au fost efectuate consultările publice ale proiectelor  Strategiei Naționale “Educația 2030” și Programului de implementare a acesteia cu reprezentanții organelor locale de specialitate în domeniul învățământului și reprezentanții societății civile.

Organele locale de specialitate au semnalat o serie de probleme, care se așteaptă a fi soluționate în documentele strategice pentru anii 2021-2030. ”Suferim foarte mult din cauza formulei de finanțare a instituțiilor de învățământ. La moment în regiuni avem multe școli mici. Trebuie sa înțelegem că daca este închisă școala dispare si localitatea. Am fi dorit să putem micșora numărul de elevi în clasă, iar formula de finanțare să țină cont de specificul școlilor mici”.

Totodată, funcționarii au accentuat necesitatea creării unui program de susținere a pedagogilor tineri și extinderea programului Erasmus pentru ei, să fie adaptate cursurile de formare continua a cadrelor didactice la cerințele actuale și să fie creat un program de schimb de experiență între pedagogi,  etc.

În contextul schimbărilor survenite în educație în anii pandemici 2020-2021, participanții au propus de a fi formate parteneriate de colaborare cu companiile de soft-uri pentru crearea programelor licențiate, adaptate la necesitățile școlii. ”La moment majoritatea programelor utilizate sunt piratate. În general avem nevoie de niște standarde care sa ne ghideze în crearea școlilor digitale”.

Participanții au venit cu o serie de propuneri pentru Strategia ”Educație” 2030: majorarea salariilor profesorilor pentru incluziunea educațională a copiilor cu CES, prezență obligatorie în fiecare scoală a unui psiholog, crearea liceelor rurale cu profil agricol, revizuirea formulei de finanțare a filialelor şcolilor de circumscripţie, în special ce ține de întreținerea clădirilor și transportarea elevilor, etc.

Reprezentanții ONG-lor din domeniul educației au atenționat în cadrul dezbaterilor, că ”în Republica Moldova există o discrepanță între accesul la educație în mediul rural şi cel urban, însă o data cu pandemia au apărut noi oportunități. Am putea oferi copiilor din regiuni tutoring online la disciplinele cu deficit de profesori, în special mă refer la științele reale. O alta modalitate ar fi dezvoltarea platformelor online de învățare care ar permite copiilor sa-si îmbunătățească cunoștințele. Prevederea în proiectul Strategiei ”EDUCAȚIE 2030” a instrumentelor electronice ar oferi copiilor o alternativă online de ași consolida cunoștințele”.

Un alt aspect discutat în cadrul dezbaterilor a constituit pierderea din prestigiul și din atractivitatea profesiei de pedagog. ”Cadrele didactice se simt neprotejate. Cadrul legal este bine scris dar nelucrativ, iar pedagogii deseori se trezesc că trebuie să-și rezolve problemele de sine stătător. Pentru tinerele cadre, profesia este neatractiva, atât financiar cât și legal. Oricare părinte, care se considera mare pedagog poate să intimideze cadrele didactice. Profesorii nu găsesc modalitatea de a se apară de agresivitatea care deseori întrece orice măsură. Este necesar de găsit o formula lucrativă care să ridice autoritatea pedagogului”, susțin reprezentanții societății civile.